Recurs la tradiţia satului sau Opinii agrosilvopastorale - Institutul de ...

ulbosa,Fragaria viridis şi altele care ne indică starea de degradare extremă a
covorului ierbos rărit, mai slab protector al eroziunii pluviale, foarte active în zonă.
În ceeace privesc pârloagele de diferite provenienţe (arabil, pomi, vii)
compoziţia floristică este foarte heterogenă, fiind într-o primă fază adevărate focare
de buruieni pentru puţinele culturi pe parcele mici din apropiere.
După înţelenire, întreţinere şi folosire corespunzătoare, pârloagele se pot
transforma treptat în pajişti valoroase.
RESURSE FURAJERE ACTUALE
Pentru o analiză mai complexă a pajiştilor seminaturale din zona luată în studiu
şi al rolurilor economic, protectiv şi estetic este necesară enumerarea tuturor
resurselor furajere disponibile pentru creşterea animalelor cum sunt culturile din
arabil şi terenurile agricole recent abandonate din arabil, livezi şi vii, rămase pârloagă.
Situaţia în bazinul hidrografic Dobrotfor se prezintă în linii generale astfel:
păşuni seminaturale 1.400 ha; fâneţe seminaturale 180 ha; livezi pârloagă 160 ha; vii
în pârloagă 50 ha; arabil în pârloagă 730 ha care însumează 2.520 ha teren agricol
înierbat ce se poate valorifica prin păşunat sau cosit.
La această suprafaţă înierbată se adaugă aproximativ 1.950 ha teren arabil
ocupat cu culturi furajere perene din care peste 95 % este reprezentat de lucernă şi
trifoi roşu.
Însumând suprafeţele de pajişti seminaturale (1.580 ha ) cu pârloagele (940 ha)
şi culturile furajere perene (1.950 ha) rezultă o suprafaţă de 4.460 hectare pe care se
produc furaje, insuficient valorificate de către animale.
INFLUENŢA FACTORILOR NATURALI
Factorii naturali au o puternică influenţă asupra compoziţiei floristice a
covorului ierbos şi productivităţii pajiştilor seminaturale, pârloagelor înţelenite şi
culturilor furajere în arabil.
Precipitaţiile mai scăzute în prima jumătate a perioadei de vegetaţie din anul
trecut (2007) au produs o acută criză de furaje în zonă, mulţi gospodari diminuând
drastic şeptelul de animale, în special bovine şi ovine.
În acest an cu precipitaţii abundente s-a produs o masă vegetală bogată de care
au beneficiat animalele la păşunat iar producţia de fân pentru sezonul rece este foarte
bună. Ca urmare a asigurării umidităţii solului şi atmosferei, speciile din covorul
ierbos au avut o creştere luxuriantă şi o dezvoltare corespunzătoare atât cele bune
furajere cât şi buruienile.
Eroziunea solului a fost mult diminuată în acest an datorită densităţii mai mari
a covorului ierbos faţă de anul trecut, când vegetaţia era rară şi insuficient dezvoltată
pentru a proteja solul împotriva ploilor torenţiale căzute spre toamnă.
În general, eroziunea de suprafaţă şi adâncime au fost în anul 2008 mai reduse
ca intensitate faţă de anul 2007 şi precedenţii.
Seceta are cele mai grave consecinţe asupra biodiversităţii covorului ierbos şi
productivităţii lui, fapt vizibil pe pajiştile din versantul drept al Dobrotforului pe
expoziţii însorite (E, SE, NE), faţă de cele mai umbrite (V, SV, NV) de pe versantul
stâng.
170