- suporturi mai mult sau mai puţin complexe din punct de vedere tehnologic:scrisoarea, telefonul, calculatorul;- bunuri produse de un ansamblu de instituţii, specialişti şi dotăritehnologice: cărţile, filmele, ziarele, radioul, televiziunea, Internetul.Spre deosebire de comunicarea interpersonală, cea mediată permite:• mai mare capacitate de înmagazinare a datelor,• amplificarea audienţei mesajelor,• creşterea vitezei de transmitere a acestora pe distanţe foarte mari.Obiectivul pe care şi-l propune comunicarea în general se poate detalia în 4 obiectivederivate:1. a fi recepţionaţi corect;2. a fi înţeleşi;3. a fi acceptaţi;4. a primi o reacţie, dovadă a faptului că am fost înţeleşi.2.2. Comunicarea în ca<strong>dr</strong>ul grupuluiComunicarea este liantul oricărui grup şi legătura esenţială între membrii acestuia. Înfond, toate relaţiile sociale le-am putea reduce la relaţii de comunicare, deoarece noicomunicăm şi când nu avem o intenţie specifică. Comunicarea are o serie de funcţii esenţiale,cu rol fundamental asupra grupului:• ajustează comportamentele individuale;• permite existenţa fenomenelor de influenţă şi dominare (orice grup sestratifică, nu există grup egalitar);• produce mişcarea, interesul, locomoţia spre obiectivul grupului;• facilitează realizarea unor sarcini derivate din obiective;• asigură coeziunea grupului;• pune în valoare grupul (fiecare grup încearcă să-şi afirmeindividualitatea);• are un rol terapeutic, protejând grupul faţă de exterior;• este un factor de unitate socio-culturală;• face ca grupul să devină ca<strong>dr</strong>u de referinţă pentru individ pentru cămajoritatea membrilor au nevoie de un reprezentant şi nu pot trăi fărărepere, iar prin comunicare aflăm care este norma comună – ce e bine, cee rău, ce e sau nu la modă.Realitatea socială este structurată pe trei niveluri:1. cel al personalităţii sociale (personalitate rezultată din socializare),2. al acţiunii şi raporturilor sociale (complexitatea interrelaţiilor ce sestabilesc în interiorul formelor concrete de organizare socială),3. al sistemului social global.Scopurile aflate în sfera de influenţă a comunicării se bazează pe comunicareastrategică, atracţia intepersonală, dezvoltarea relaţiilor, comunicarea non-verbală,comunicarea familială, stilul vorbirii, negocierea, conflictele interpersonale, comunicarea înca<strong>dr</strong>ul grupurilor mici etc., care au dobândit în timp o identitate proprie.Se ştie, însă, că totalitatea raporturilor interumane care fundamentează socialitatea,sociabilitatea, solidaritatea şi acţiunea colectivă presupun, cu necesitate, un proces decomunicare. 11Deoarece “omul este o fiinţă socială, comunicaţională, deci o fiinţă care nu poateexista în afara comunicării cu membrii grupului său şi al ambianţei sociale generale”, 1211 Traian Rotariu şi Petre Iluţ – Sociologie, Ed. Mesagerul Cluj-Napoca, 1995, pag. 68
personalitatea indivizilor aflaţi într-o anumită societate, motivaţiile şi interacţiunile lor nu suntîn totalitate compatibile cu exigenţele vieţii organizaţionale, iar mediul social, ca<strong>dr</strong>ul imediatal acţiunii şi existenţei sociale este grupul.Grupul reprezintă, în fond, un ansamblu de indivizi aflaţi într-o situaţie de solidaritatemai mult sau mai puţin accentuată; un ansamblu de persoane aflate în interacţiune în vedereaatingerii unui scop comun şi diferenţiate după funcţii sau roluri. Elementul component debază al grupului îl constituie fiecare membru al acestuia. Grupul este compus şi din alteelemente, care nu au natură umană, cum ar fi: obiecte materiale, valori culturale, simboluri,modele durabile de conduită şi relaţii sociale.Trebuie precizat că individul şi societatea sunt două părţi ale aceleaşi realităţi:individul trebuie să-şi apropie valorile de bază ale societăţii pentru a deveni membru, iar pe dealtă parte, societatea trăieşte şi se dezvoltă prin acţiunea, gândirea, tendinţele şi comportărileindivizilor.Pentru a deveni membru al unui grup trebuie ca, măcar parţial, să-i împărtăşeştivalorile, să te identifici cu tendinţele sale comune, să-i recunoşti scopurile şi să ţi le însuşeşti.Prin calitatea de membru al grupului se realizează apartenenţa omului la societatea globală.Grupul stabileşte modele morale şi de comportament ale membrilor săi, adicăansamblul de trăsături morale pe care aceştia trebuie să le manifeste în comportarea lor.Intercunoaşterea este un contact cognitiv care stă la baza relaţiilor umane. Eapresupune fie un fenomen de atracţie, fie unul de respingere, însă contactele interumane, subraportul cunoaşterii, au calităţi diferite pentru că şi oamenii se exprimă, în contactele dintre ei,diferit; contactele se dezvoltă pe măsura cunoaşterii reciproce.Vorbim despre grup când relaţiile interpersonale sunt frecvente, consistente şidurabile. Există anumiţi factori care trebuie să fie asiguraţi pentru a putea fi realizatecontactele:• factorul spaţial sau spaţiu de viaţă, unde indivizii intră în contact;• factorul social, adică relaţional, (ex. relaţia profesor – elev sau medic –pacient);• factorul normativ al relaţiilor dintre oameni (se referă la setul de statuturisociale pe care le are fiecare persoană).În ca<strong>dr</strong>ul grupurilor se poate manifesta o anumită conlucrare, caracterizată de:1. ierarhie,2. dinamică,3. structură,4. mentalitate.1. Ierarhia: în orice grup se stabileşte o anumită ierarhie a grupului; cei cu oautoritate mai mare în grup se constituie în lideri, în timp ce anonimii se lasă influenţaţi decătre formatorii de opinie. Rangul social, ierarhia determină acţiunile de a intra sau nu încontact cu ceilalţi, iar dacă nu funcţionează rangul, nu există nici respect de sine şi astfel seproduc în societate, destul de frecvent, distanţările. Prin ciocnirile violente sau non-violentedin interiorul grupului se verifică, de fapt, coeziunea membrilor săi şi echilibrul dinamicstabil. Este necesară o reechilibrare permanentă.2. Dinamica grupului este modul de comunicare în interiorul acestuia şi reflectă înfond chiar şi ierarhia grupului în cauză. În orice grup există o ierarhie a comunicării identicăcu ierarhia socială a grupului. În funcţie de organizarea socială a grupului există căi specificeprin care indivizii ajung unul la celălalt din punct de vedere comunicaţional. Solidaritateaapare în ca<strong>dr</strong>ul grupului şi constă atât în sentimentul comunităţii, în identificarea indivizilorcare aparţin grupului cu ceilalţi membri, cât şi în identificarea intereselor personale alefiecărui membru cu interesele tuturor membrilor. Ea se manifestă prin acţiuni şi sentimente12 ¤¤¤ Revista Studia Universitatis Babeş – Bolyai, Ephemerides, 1996, pag. 4
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi