5.2.MARIMEA SI TIPOLOGIA COSTURILORIn raport de nivelul la care se face analiza costului aceasta poate fi global siunitar.Exista o tipologie,care cuprinde mai multe tipuri de cost.A ) Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunzatoare unui volum deproductie dat. In ca<strong>dr</strong>ul acestuia, in mod traditional, se disting, ca elemente structurale,costurile: fix, variabil, total .1) Costul fix (Cf) desemneaza acele cheltuieli care, privite in totalitatea lor, suntindependente de volumul de productie (chirii, asigurari, dobanzi)2) Costul variabil (Cv) reprezinta acele cheltuieli care, privite in totalitatea lor, suntvariabile, in functie de cantitatea de produse obtinute. Costul variabil este o functiecrescatoare a volumului productiei: Cv = Cv(Q). Unele cheltuieli variabile se schimba strictproportional o data cu productia (cheltuielile cu materiile prime, cu salariile directe, etc. ).Alte cheltuieli variabile nu se modifica strict proportional cu modificarea productiei .3) Costul total (Ct) reprezinta suma costurilor fixe si variabile. Deci, Ct = Cf+Cv.Modificarea costului total este determinata numai de schimbarile costului variabil .Ct=p a.,,a"+p b.,,b"+fB ) Costul marginal (Cmg) reprezinta sporul de cost necesar pentru obtinerea unei unitatisuplmentare de produs; el masora, deci, variatia costului toatal pentru o variatie infinit demica cantitati de produse. Costul marginal se determina raportand cresterea costului total lacresterea productieiD CtCmg= ____D QCostul marginal are o mare importanta in luarea deciziilor privind marirea ofertei debunuri; maximizarea profitului presupune ca realizarea fiecarei unitati suplimentare deproductie sa necesite un spor de cost mai mic. In caz contrar, are loc cresterea costuluimarginal, adica a sporului de cost pe care-l reclama sporirea productiei (productia aditionala)si se diminueaza eficienta. Venitul suplimentar ce se poate obtine prin vanzarea sporului deproductie respectiv, trebuie sa fie mai mare decat costul suplimentar .C ) Costul mediu (unitar) reprezinta costul pe unitatea de produs sau pe unitatea de27
efect util. Costul mediu poate fi, de asemenea, fix, variabil, total. Atunci cand este vorba decostul mediu,costul fix devine si el variabil;acesta scade pe masura cresterii cantitatii deproduse si respectiv,sporeste atunci cand productia obtinuta se micsoreaza.Costurile medii(fix, variabil, total) se calculeaza prin raportarea costurilor globale respective la cantitatea debunuri produse. Invers, marimea costului pentru intreaga productie (Ct) , dintr-un domeniusau altul , este dependenta de cantitatea de produse obtinute (Q) si de costul unitar sau mediu(CM) . Deci Ct=f(Q,CM) . Functia de cost leaga costul de productie de cantitatile produse inconditii optimale. Marimea costului mediu sau pe unitatea de produs este diferita in timp sispatiu :a) de la un producator la altul, in functie de specificul fiecaruia, de factoriconsumati ;b) in cazul unuia si aceluiasi bun, de la un producator la altul ;c) la unul si acelasi producator de la o perioada la alta, in dependenta demodificarile in dotarea tehnica,in nivelul de calificare a lucratorilor, in organizare siconducere.Tipurile de costuri, mentionate mai sus, au un comportament diferit in functie demarimea volumului productiei. Astfel in cazul cresterii volumului productiei se pot inregistraurmatoarele evolutii :a) costul fix global ramane constant in timp ce costul fix mediu se micsoreazab) costul global variabil creste in timp ce costul mediu variabil se poate reduce;costul global total se mareste, iar costul mediu total se poate micsora .Marimea volumului productiei da nastere la modificarea tuturor costurilor medii,inclusiv a costului fix mediu. Costul fix mediu se micsoreaza deoarece volumul global(constant) al costului fix se raporteaza la o cantitate crescanda a productiei obtinute. Ingeneral curbele costurilor nu sunt identice, deoarece exista conditii de cost diferentiate, atat dela o intreprindere la alta,cat si de la o perioada la alta. Conditiile de cost diferentiate suntreprezentate de inzestrarea cu factori a intreprinderilor si de eficienta diferita in utilizarea lor.Relatiile economice internationale pot la randul lor sa exercite anumite influente asupracosturilor. Exista parerea ca miscarile libere de mana de lucru si de capitaluri intre diferite tarigenereaza tendinta de egalare a costurilor .28
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi