2. CEREREA DE BUNURI ECONOMICEAlocarea veniturilor banesti limitate pentru cumpararea diferitelor bunuri necesaresatisfacerii nevoilor de consum deriva din comp[ortamentul consumatorilor,iar structuracheltuielilor de consum reflecta acest comportament.Preferintele personale ale consumatorilorse concretizeaza in structurile cereriiacestora,cerere care se manifest ape piata diferitelorbunuri de consum.Teoria cererii sta la baza alocarii veniturilor banesti limitate de catre consumatorii rationalicare se decide sa cumpere diferite bunuri.2.1.LEGEA CERERIICererea reprezinta cantitatea dintr-o anumita marfa dorita,care poate fi cumparatade un individ,intr-o perioada determinate de timp,la un pret unitar dat.Insumandu-secererea tuturor cumparatorilor de pe piata unui anumit bun,rezulta cererea totala depiata a acelui bun.Aceasta cerere exprima raporturile in legatura cu:a)cantitatea maxima dintr-un anumit bun,care,la un anumit pret,este dorita si poate ficumparatab)pretul maxim care poate fi achitat pentru cumpararea unai anumite cantitati din bunuldoritIn functie de natura bunurilor ce fac obiectul cererii si disting:a)cererea pentru bunurisubstituibile(uleiul de masline si uleiul de floarea soarelui);b)cererea pentru bunuricomplementare(autoturisme si benzina);c)cererea derivate(cererea pentru faina estedeterminate de cererea pentru paine).Modificarea pretului unitar in sensul reducerii sale,determina procesul de extindere acererii,respective de crestere a cantitatii cerute,in timp ce cresterea pretului unitar determinacontractia,respective scaderea cantitatii cerute pe piate unui produs.Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitary al unui bun sischimbarea cantitatii cerute constituie continutul legii general al cererii.Corespunzator acestei legi:a)cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din bunulrespectiveb)reducerea pretului unitary al unui bun determina cresterea cantitatii cerute di bunulrespectiv11
Legea generala a cererii se verifica in cazul bunurilor normale,precum si in cazulmajoritatii bunurilor inferioare.Pentru unele bunuri inferioare,cresterea preturilor este insotitade o extindere a cererii iar reducerea preturilor de o contractie a acesteia.”ParadoxulGiffen”(dupa numele celui ce a studiat fenomenul)poate fi explicat pornind de la cele douaefecte generale ale cresterii pretului unui anumit bun si anume:a)cresterea cantitatii cerute din alte bunuri,ale caror preturi nu au crescut(efectul desubstituire)b)reducerea venitului real(efectul de venit)Pentru bunurile inferioare,intre modificarea veniturilor reale si cantitatea ceruta exista orelatie inverse,negative.In cazul in care pretul unui bun inferior creste,iar efectul de venit estemai mare decat efectul de substituire,cantitatea ceruta creste.In cazul analizei cererii pietei,aceste exceptii de la regula manifestarii cererii nu oinfirmaveridicitatea legii generale a cererii,situatiile prezente intalnindu-se destul de rar incomportamentul consumatorilor,iar ponderea pe piata a bunurilor respective estenesemnificativa.Exista unele situatii care numai aparent contrazic legea generale a cererii.Astfel,existaposibilitatea ca unii cumparatori sa cumpere mai mult de la firme chiar daca acesteas practicapreturi mai inalte pe motivul unei economii de timp.Fiind mai la indemanacumparatorului,ecesta prefera sa plateasca un pret mai mare,compensand diferenta de pretprin alocarea timpului economisit altor activitati.In aceasta situatie legea cererii se ferificadeoarece in pretul platit este inclus si costul oportunal timpului economisit.De asemenea,insituatia in care pretul si calitatea bunului sunt in relatie directa,cresterea pretului poate fiinsotita de o sporire a cantitatii cerute,deoarece diferenta de pret va fi compensate de diferentade calitate castigate.Totodata,cresterea pretului poate fi insotita de o crestere a cantitatii cerute,deci de oextindere a cererii,in situatia cresterii veniturilor,a numarului de cumparatori,apreferintelor.Nici in astfel de situatii,legea generala a cererii nu este contrazisa,ea expriman<strong>dr</strong>elatiile de cauzalitate dintre pret si cantitatea ceruta,facandu-se abstractie de ceilalti factoricare influenteaza cererea,deci considerandu-se ca fiind constante conditiile cererii.12
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi