6. Strategeme şi tactici în negociere6.1. Stratagemele negocieriiStratagema în contextul negocierii poate fi definită <strong>dr</strong>ept un cumul de tehnici şi tacticipe care negociatorul le utilizează în scopul manipulării partenerului de la masa tratativelor.Jocurile manipulării, ale stratagemelor, presupun de multe ori lipsa de respect pentrupartener, ambiţie nesăbuită, orgoliul de a fi cel mai tare, obsesia de a învinge într-o lume încare ar acţiona legea junglei, dar în care nu reuşeşte cel mai puternic, ci cel mai şiret.Negociatorii se folosesc, aşadar, de neştiinţa partenerului, de lipsa de experientă sau deteama acestuia.Stratagema, oricare ar fi ea, tinde să destabilizeze, iar negociatorul manipulator încalcaregula încrederii reciproce admisă ca normă minimală în uzanţele negocierii. Chiar dacă sealege cu un câştig ce semnifică pierderea partenerului, viitorul relaţiei cu acesta va ficompromis sau cel puţin va suferi o serioasă degradare.Pagubele s-ar putea manifesta şi în planul bunei reputaţii a omului de afaceri, carereprezintă un capital însemnat în comerţul internaţional.Se pot identifica trei cauze de natură psihologică care iî incită pe negociatori să-şimanipuleze partenerii de afaceri:• teama de eşec, lipsa de încredere în sine, un echilibru emoţional precar;• lipsa de încredere în oameni, o imagine negativă despre protagoniştii tranzacţiei, o tendinţăspre egocentrism ce poate duce la convingerea că eşti singura persoană în stare să ia odecizie şi singura care ştie ce este bine;• o înclinaţie spre "combinaţii" şi „confuzie” ce este caracteristică pentru individul caredoreşte să reuşească fără a-şi dezvălui propriile contradicţii.Se cuvine să menţionăm faptul că în negocierile în care miza este mare şi conflictelede interese sunt complexe mânuirea abilă a stratagemelor contribuie decisiv la succesul înafaceri.Corectitudinea negociatorului, precum şi alte trăsături de personalitate vor decide pânăunde se poate merge cu manipularea într-o afacere, fiecare fixandu-şi propriile limite.Elaborarea stratagemelor, alegerea momentului aplicării lor şi modul de aplicare suntelemente ce conditioneaza prin feed-back conţinutul motivaţiilor negociatorului ce le iniţiază,chiar dacă stratagemele sunt considerate doar simple instrumente de satisfacere a motivaţiilor.In cele ce urmează vom prezenta cateva din strategiile cel mai frecvent utilizate denegociatori, acestea fiind destinate în special sa provoace reflecţii privind dejucare lor:Stratagema folosirii unui reprezentant. Din punct de vedere tactic, în ca<strong>dr</strong>ul acesteistratageme se aplică principiul fundamental care asigură succesul negocierilor, şi anume acelaal pregătirii lor temeinice prin cunoaşterea intenţiilor partenerului şi intocmirea băncii de dateminime necesare.Folosirea acestei stratageme mai are avantajul ca permite reluarea la alt nivel a unoraspecte deja discutate.Stratagema "comuniunii de interese" este, în esenţă, un cumul de stratagemediferite, dar cu scop comun. Originea modernă a acestei stratageme poate fi consideratăcelebra "clauza a natiunii cele mai favorizate" utilizată de SUA. Ca tehnică utilizată în ca<strong>dr</strong>ulacestei stratageme aminitim tehnica controlului discuţiilor.Stratagema "conceptului de asociere", are cea mai largă utilizare în domeniulpublicitatii. În această activitate vom putea găsi numeroase exemple în care unor personalităţicelebre ale lumii le sunt asociate denumiri de parfumuri, ţigări, săpunuri etc.. Tactica acesteistratageme se bazează pe slabiciunea oamenilor de a se dori altfel decât sunt (mai buni, mai
frumoşi, mai deştepţi), ceea ce îi face sa se identifice cu produsul respectiv, terminând prin a-l folosi cu precădere.Stratagema "disocierii". Se pleacă de la zicalele: "spune-mi cine îţi sunt prietenii casă-ţi spun cine eşti" sau "cine se aseamănă se adună" şi se ajunge la enunţarea unorcalificative, de altfel juste în mare măsură, pe baza fenomenului de disociere.Stratagema "compensatorie". De fapt, se fac concesii asupra unor problemeinexistente şi se asteaptă <strong>dr</strong>ept răspuns alte concesii ale partenerului la probleme divergentereale. Ca tehnici se folosesc tehnica falsei concurente, tehnica mandatului limitat, tehnicafalselor concesii.Stratagema "jocului statistic" este frecvent folosită în procesele de negociererealizate în premieră sau la intervale mari de timp. Ea constă în intoxicarea partenerului cuserii de date statistice care să contureze propriul punct de vedere.Stratagema "pasilor marunti". În ciuda faptului că cere timp şi, de regulă, creeazaaversiune, această stratagemă este des întâlnită în negocieri. Conţinutul ei are în vedereobţinerea de rezultate parţiale repetate, astfel încât avantajele succesive să conducă în final lao victorie totală. Tactica de a acumula succese fără rasunet, dar succesive şi susţinute,conduce la cimentarea poziţiilor şi pregătirea marilor realizări. Această tactică este aplicată cudeosebire în cazul negocierilor care vizează raportul dintre individ şi societate.Stratagema tolerantei este destul de des utilizată şi se referă la puterea de a nu replicaîn anumite momente ale negocierii. Stratagema este folosită cu predilecţie de negociatorii maiîn vârstă, fiind rar întâlnită la tineri sau la cei care nu stiu să se stăpanească. Ea se aplică peparcursul negocierilor când prin comportamentul unui partener celălalt este enervat şiprovocat la acţiuni impulsive şi impetuoase.Stratagema "surprizei", relativ lipsită de conţinut, este totusi folosită în special denegociatorii mai puţin responsabili. În fond, aceasta constă într-o schimbare bruscă demetodă, argumentaţie sau mod de abordare a negocierii. De regulă, cu excepţia aşa-ziselor"lovituri de teatru", când schimbările sunt <strong>dr</strong>astice şi uneori <strong>dr</strong>amatice, surprizele rămân faraefectul scontat.Stratagema "faptului implinit" face parte din categoria stratagemelor practicate deregulă de cei puternici. Deşi conţine o mare doză de risc, este tentantă şi, din această cauză,este folosită frecvent pentru testarea poziţiei partenerului. Se utilizează tactica dominariidiscutiilor, tehnica lansarii unor cereri exagerate.Stratagema "resemnarii" este uneori aplicată de negociatorii experimentaţi şi dotatinativ. Este o combinaţie de răbdare, autocontrol şi puţină artă teatrală. Ea constă în a-ţiconvinge partenerul că ai cedat şi respectiv ai renunţat la luptă, în timp ce de fapt păstrezicontrolul situaţiei. În ca<strong>dr</strong>ul acestei stratageme se poate utiliza tactica pasagera, tehnicaactorului şi tehnica falselor concesii.Stratagema "renuntarii" este o altă formă a celei precedente. Este o variaţiune peaceaşi temă, numai că de data aceasta renunţarea este asociată cu o renunţare la negociere, cafiind fără obiect. Renunţarea trebuie anunţată atunci când partenerul este, teoretic, în posesiasuccesului. Spectrul pierderii acestuia îl va face să accepte o negociere în termeni noi.Tehnica utilizată în această situaţie este tehnica sensurilor ascunse.Stratagema "presiunii timpului", desi banala, are mult succes. În acest caz seprocedeaza la întocmirea unei agende de lucru şi a unui program, astfel ca problema problemaprincipală să fie sub presiunea expirării timpului alocat procesului de negociere.6.2.Tactici utilizate în negociereIn scopul atingerii obiectivului de a realiza o afacere care să satisfacă ambele părţicare intervin într-o negociere, însă insistând asupra propriului avanta,j pot fi folosite o serie detactici care pot fi utilizate fie separat, fie împreună, conjugat:
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi