‣ motivaţia socială – de afiliere, de adeziune, de identificare cu alţii, apartenenţă la grupsau la o comunitate culturală – se identifică în nevoia omului de a căuta grupul deexcursionişti, de a se integra în acest grup etc.;‣ motivaţia cognitivă – necesitatea de a ştii, de a înţelege, de a descoperi – se identifică înnevoia de cunoaştere a tradiţiilor, a obiceiurilor, a meşteşugurilor, a istoriei, a culturii, aartei alto centre de civilizaţie; această nevoie creşte pe măsură ce se adânceştespecializarea activităţilor actuale;‣ motivaţia de concordanţă între cunoaştere, simţire şi acţiune contribuie la integrareapersonalităţii şi se regăseşte în acţiunile turistice cu caracter coparticipativ, în nevoiacontactelor cu populaţia locală, în nevoia de a găsi locuri liniştite în mijlocul naturii etc.;‣ motivaţia de repaus şi de reconfortare, ca principală motivaţie turistică, este satisfăcutăprintr-un complex de condiţii şi mijloace din afara reşedinţei individului;‣ motivaţia estetică, ce exprimă tendinţa spre frumos, spre artă, cultură şi civilizaţie, spreinedit etc.Ţinând cont de experienţa mondială privind evoluţia cererii de servicii turistice, motivaţiileturistice pot fi grupate în două categorii principale:‣ motivaţii turistice ce decurg din preocupările extraprofesionale de ordin general, ca deexemplu: aspiraţiile pentru destinderea fizică şi intelectuală, îngrijirea sănătăţii,participarea la unele manifestaţii sau evenimente culturale, sportive sau de altă natură,care oferă satisfacţii în general opuse condiţiilor existente la reşedinţa permanentă aturistului potenţial;‣ motivaţii ce decurg din atracţiile resurselor turistice propriu-zise, cum sunt: atracţiilenaturale (peisajul, condiţiile climaterice etc.) sau atracţiile social-culturale (artistice,folclorice, istorice, tehnico-ştiinţifice etc.).Trecerea de la cererea turistică la consumul turistic este de fapt trecerea de la o manifestarepasivă spre o acţiune concretă – cea de consum turistic (de la intenţie-cerere, la fapt-consum).Drumul dintre cele două faze comportă două procese distincte: procesul transformărilor motivaţiilorîn reacţii şi procesul cumpărării.‣ în ca<strong>dr</strong>ul primului proces (faze), motivaţia, stimulată economic sau neeconomic, caregenerează cererea de turism este, la rândul ei, sursa de activare a individului la nivelconştient şi/sau inconştient, în sensul adoptării unui anumit demers. Acest demers poatefi, de fapt emoţional sau raţional, inducând o anumită stare de consum. Starea de consumse va concretiza într-o opţiune comercială numai dacă va atinge un nivel semnificativ,suficient, pentru a genera decizia de cumpărare.6
‣ procesul de cumpărare (a doua fază) presupune decizia de cumpărare, care este acţiuneacea mai importantă în procesul cumpărării bunurilor şi serviciilor, spre aceasta, ofertanţiiîşi dirijează cea mai mare parte a eforturilor de marketing. În procesul cumpărării înturism, decizia de cumpărare nu reprezintă decât o simplă etapă înscrisă într-un procesmai larg, care se derulează cu manifestarea necesităţii de consum şi se încheie cuterminarea consumului turistic.3. Metode de înregistrare a circulaţiei turisticeIntensificarea circulaţiei turistice interne şi internaţionale, diversificarea formelor depetrecere a vacanţei, transformările din industria turistică, participarea unui număr sporit de ţări lamişcarea turistică - acutizează nevoia de informaţii, făcând mai dificilă obţinerea lor. Se pune, înaceste condiţii, problema găsirii unor metode de observare, capabile să asigure o bună cunoaştere aactivităţii turistice ca şi cea a armonizării statistice de înregistrare şi cuantificare a acesteia.O problemă importantă în măsurarea fenomenului turistic este culegerea informaţiilornecesare metodelor de înregistrare a intensităţii circulaţiei turistice. Studiile de referinţă în domeniuevidenţiază că instrumentele de bază pentru cercetarea turismului sunt: observaţiile directe,complete asupra fenomenului - de tipul recensămintelor, inventarelor; observaţiile parţiale - denatura sondajelor - realizate pe eşantioane având un comportament identic cu cel al ansamblului.Ele se aplică în locurile cheie ale activităţii turistice, respectiv punctele de frontieră, înmijloacele de găzduire cu prilejul realizării tranzacţiilor financiare etc.Cu ajutorul acestor instrumente se obţin informaţii cantitative şi calitative ce permitalcătuirea unor statistici ale turismului intern şi/sau internaţional, statistici care, la rândul lor, suntutilizate pentru fundamentarea deciziilor şi politicilor macroeconomice în domeniu. Dintre acestea,cel mai frecvent întâlnite, structurate după locul sau unitatea de observare sunt: statisticile sosirilorsau plecărilor la frontieră; statisticile mijloacelor de găzduire; statisticile mijloacelor de transport;statisticile asupra altor echipamente şi activităţi; anchete/sondaje asupra gospodăriilor persoanelor;statistici tip recensământ economic; alte statistici.Fiecare dintre statisticile menţionate ilustrează mai bine o latură sau alta a fenomenuluituristic, ce prezintă, în utilizarea propriu-zisă, avantaje şi limite.Înregistrarea la frontieră, ca metodă de măsurare a circulaţiei turistice, este folosită, pescară largă, în statistica turismului internaţional. Ca modalitate de desfăşurare, înregistrarea lafrontieră poate fi continuă, contabilizându-se toate trecerile prin aceste puncte, sau parţială,realizându-se sub forma sondajelor specializate. Această modalitate furnizează informaţii cantitativecu privire la numărul intrărilor şi ieşirilor, ţara de origine a turistului, durata şederii, scopul vizitei,7
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45: alte categorii mai multă receptivi
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi