cuprinde atât servicii turistice de bază (transporturi, cazare, alimentaţie, agrement), cât şi serviciicomplementare (informare, intermediere etc.)b) Cererea de produse turistice este alcătuită din acele categorii de consumatori care îşiexprimă nevoia socială pentru produse turistice.c) Reglementările reprezintă suportul juridic, oficial, pe care se bazează circulaţia turisticăinternă şi internaţională. Aceste reglementări, care includ ansamblul condiţiilor legale privinddurata concediului de odihnă şi a vacanţelor, regimul de acordare a vizelor, regimul vamal etc.,diferă de la o ţară la alta.d) Canalele de distribuţie a produselor turistice alcătuiesc mijloacele, căile de vehiculare aofertei de produse turistice de la producător la consumator. Ele sunt reprezentate prin sistemele devânzare a călătoriilor prin intermediul operatorilor de călătorii, al agenţiilor de turism etc.e) Mijloacele de promovare sunt alcătuite din totalitatea instrumentelor folosite de agentulde turism pentru a promova produsele lor turistice, a le face cunoscute potenţialilor consumatori.f) Mijloacele de transport, element de bază al ofertei turistice, ocupă un loc important înca<strong>dr</strong>ul pieţei turistice, asigurând deplasarea turiştilor la destinaţia turistică.g) Concurenţa este reprezentată de totalitatea ofertei altor produse turistice pe piaţă, adusede alte societăţi comerciale, care apare concomitent cu oferta proprie. Dar, în afară de concurenţaaltor produse turistice (concurenţa directă) se poate vorbi şi de concurenţa altor servicii care pot fipreferate serviciilor turistice şi care fac apel la aceleaşi disponibilităţi băneşti ale populaţiei, deviindcererea de la oferta proprie (concurenţa indirectă).h) Mediul reprezintă totalitatea factorilor de ordin economic, social, politic etc. în careurmează să acţioneze agentul de turism, aceştia influenţând concomitent şi potenţialii clienţi.7. Funcţiile pieţei turisticeTurismul ca domeniu socio-economic, face parte din categoria celor ce oferă produse“invizibile”, abstracte, ce nu pot fi definite cantitativ şi calitativ decât parţial şi indirect. Totuşi, ca şicelelalte activităţi producătoare de bunuri şi servicii utile, turismul şi-a constituit, aşa cum am maiarătat mai sus, o piaţă proprie a serviciilor pe care le furnizează, cunoscând o continuă maturizare.Pe parcursul maturizării sale, piaţa turistică şi-a autonomizat câteva funcţii, respectiv:‣ funcţia de coordonare, întrucât analiza informaţiilor privind starea şi evoluţia cererii şiofertei turistice facilitează adoptarea sau revizuirea planurilor economice întocmite deagenţii economici, vânzătorii şi cumpărătorii ce se întâlnesc pe piaţă;‣ funcţia de organizare socio-economică a unităţilor, pentru faptul că în piaţă se realizeazălegătura între ofertanţi şi cumpărători, creându-se astfel o comuniune economică;16
‣ funcţia de determinare a preţului, deoarece, prin confruntarea cererii cu oferta anumitorbunuri sau servicii se stabileşte preţul acestora şi cantitatea şi/sau calitatea tranzacţionată;‣ funcţia de raţionalitate economică, deoarece piaţa obligă agenţii economici să prestezeactivităţi rentabile pentru a-şi menţine sau consolida poziţia pe piaţă.Toate aceste patru funcţii specifice pieţei turistice asigură realizarea rolului de bază al ei, acelade a face posibil, în mod optim, schimbul diferitelor produse şi servicii turistice.Diversitatea variabilelor de piaţă, precum şi multitudinea formelor de manifestare a factorilorpieţei turistice, limitează posibilitatea de cunoaştere aprofundată a acesteia, devenind astfel necesarăstudierea în detaliu a caracteristicilor pieţei turistice, a elementelor componente ale acesteia,previzionarea cererii turistice şi a evoluţiei produsului turistic, segmentarea pieţei turistice etc. Înraport cu piaţa totală şi cu celelalte componente ale acesteia, piaţa turistică prezintă o serie departicularităţi determinate de modul concret de manifestare a elementelor definitorii ale pieţei(cererea şi oferta) şi modul concret de manifestare a diverşilor factori de influenţă.‣ O primă particularitate a pieţei turistice rezidă în aceea că turismul face parte din categoriaproduselor “invizibile”, abstracte, ce nu pot fi uşor definite cantitativ şi calitativ decâtindirect şi parţial. Potrivit acestei trăsături consumatorul de turism nu urmăreşte “săachiziţioneze şi să consume bunuri şi servicii, deci o marfă”, ci doreşte să-şi procureanumite satisfacţii individualizate pe plan obiectiv de caracteristicile ofertei, iar pe plansubiectiv de cerere cu preferinţele sale.‣ O a doua particularitate este dată de faptul că locul ofertei coincide cu locul consumului,dar şi cu locul de formare a cererii. În acest caz, interferenţa se va transforma însuprapunerea în timp şi spaţiu a celor doi factori formativi ai pieţei - cerere şi ofertă - prinintermediul consumatorului turistic. Din aceste două particularităţi definitorii ale pieţeituristice decurg o serie de specificităţi ale ofertei turistice şi ale consumului turistic. Astfeloferta turistică este percepută de către cerere sub forma unor “imagini” constituite princumularea şi sintetizarea tuturor factorilor de influenţă percepuţi şi filtraţi prin definirilepersonale ale fiecărui turist potenţial. Rezultă că decizia de consum se adoptă numai înraport cu imaginea ofertei, iar contactul direct cu oferta turistică se stabileşte de abia întimpul consumului. Aşadar, nu întotdeauna consumatorul este şi cel care decide asupraachiziţionării unui produs turistic.‣ De aici rezultă o a treia particularitate a pieţei turistice, aceea de piaţă fragmentată, peticită(patch). Aceasta, întrucât confruntarea diversităţii de oferte turistice cu fiecare dinmodalităţile de percepere a acestora, prin prisma fiecărei categorii de consumatori, dănaştere la o multitudine de sub-pieţe turistice, conferind întregii pieţe un caracter de piaţăfragmentată.17
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi