2. predominant conflictuală/ distributivă; la polul opus, negocierea predominantdistributivă tinde să-i separe pe protagonişti în funcţie de autoritatea de care dispun, făcându-isă se comporte de pe poziţii de câştigător , evitând poziţia de perdant. Ea se manifestă ca oînfruntare în care se caută să se câştige totul prin supunerea completă a celuilalt, impunânduseo soluţie ce apare mai mult ca un dictat.Asemenea negocieri se derulează în cazul unei opoziţii de interese clare, cândcompromisul este dificil de realizat sau chiar imposibil şi când una din părţi este nevoită săcedeze în numele realismului. Toate negocierile, oricare ar fi subiectul, istoria, cultura saucontextul, pot fi analizate prin prisma fazelor negocierii:I. PREGĂTIREA – Ce vrem noi?‣ Trebuie să hotărâm ce vrem şi să ne facem o ordine de priorităţi (o evaluare) adorinţelor noastre;II. DEZBATEREA – Ce vor ei?‣ Le spunem ce vrem, dar nu şi termenii în care dorim să obţinem ceea ce vrem;‣ Trebuie să punem întrebări deschise, clare şi să le ascultăm răspunsurile;‣ Să fim atenţi la semnalele care ar putea indica dorinţa lor de a merge mai departe;III. PROPUNEREA – Ce am putea negocia?‣ Folosim formula “ dacă…atunci” (dacă ei îndeplinesc unele din condiţiile noastre,atunci şi noi am putea să îndeplinim unele din condiţiile lor);‣ Rămânem tăcuţi şi asteptăm un răspuns;‣ Nu întrerupem în timp ce se fac propuneri;IV. <strong>NEGOCIERE</strong>A – Cu ce am putea face schimb?‣ Facem schimb de propuneri pentru a fi de acord cu soluţii specifice;‣ Folosim întodeauna condiţionalul “dacă…atunci”;‣ Reţinem foarte bine tot ceea ce a fost convenit;Puncte cheie care trebuie întotdeauna ţinute minte în negociere:‣ Toate negocierile au o structură comună;‣ Negociatorii se găsesc întotdeauna într-una din cele patru faze, comune tuturornegocierilor;‣ Identificarea fazei în care ne aflăm ne ajută să avansăm în negociere.Negocierile sunt deseori încurcate, implică multe diversiuni şi întreruperi şi nuîntotdeauna avansează lin spre pregătirea acordului. Din fericire, totuşi, acest lucru nuafectează metoda celor patru faze, deoarece aceasta a fost preluată din lumea negocierilorreale, cu toate complexităţile sale.Este perfect acceptabil să pendulăm înainte şi înapoi între faze. De exemplu, dacă amfăcut unele pregătiri înainte de întâlnirea faţă în faţă, s-ar putea să fie nevoie şi de altepregătiri după ce ne-am întâlnit cu negociatorii şi am aflat anumite lucruri de la ei.Dacă o dezbatere poate fi preludiul unei propuneri, propunerea ar putea duce ladezbateri, înainte de a ajunge la altă propunere. Punerea unei întrebări despre o propunere sauun schimb ne poate reîntoarce la faza dezbaterilor. Toate negocierile implică diferitecombinaţii a celor patru faze. Faptul de a şti în ce fază ne găsim, ne ajută să ne adaptămcomportamentul în funcţie de circumstanţe.Analiza procesului complex care este negocierea evidenţiază existenţa unor etapedistincte, cu eventuale întreruperi şi perioade de definire a punctelor de vedere alepartenerilor la negociere.1. Prenegocierea are ca punct de plecare prima discutie sau comunicare, candambii parteneri lasa sa se inteleaga ca ar fi interesati în abordarea uneia saumai multor probleme. Cuprinde activitatea de pregatire şi organizare anegocierii prin culegerea de informatii şi apoi prelucrarea acestora, alegerealocului şi momentului negocierii, avizarea şi aprobarea mandatului denegociere, organizarea sedintelor de negocieri, a unor sedinte de protocol, etc.
Se incheie atunci cand se consemneaza oficial interesul partilor în abordareaproblemei în discutie.2. Negocierea propriu-zisă demarează odată cu declararea oficială a interesuluipărţilor în soluţionarea în comun a problemei, pentru a realiza uneleobiective. Se concretizează în adoptarea unei înţelegeri, de cele mai multe oriscrise, ce conţine măsurile ce trebuie îndeplinite pentru realizarea obiectivuluiîn cauză. Este etapa dialogului intre partile participante, dialog ce sedesfasoara la masa tratativelor, fiecare parte cunoscand interesele fata deobiectul negocierii. Acum se prezinta cereri şi se fac oferte, se facpresupuneri, se aduc argumente urmate de contraargumente, apar schimburide concesii pentru apropierea pozitiilor partilor, se convine asupra unorsolutii de compromis, se semneaza documente. Un bun negociator este acelacare, în acesta etapa, da dovada de prezenta de spirit, de clarviziune, de simtal oportunitatii pentru a sesiza corect momentul concluziei şi pentru a evitaprelungirea inutila a discutiilor.3. Postnegocierea incepe în momentul adoptarii intelegerii, incluzandobiectivele ce vizeaza punerea în aplicare a prevederilor acesteia. în aceastafaza se rezolva unele probleme ca greutatile aparute în derularea contractului,cum ar fi necesitatea de a modifica , completa sau prelungi contractul, dereclamatii, litigii.In paralel cu aceste trei faze se deruleaza o alta:4. Protonegocierea- are menirea de a crea un climat adecvat negocierii, de a uşuratratativele şi de a stimula partenerii. Constituie o activitate susţinută şi permanentă dearmonizare tacită a punctelor de vedere, a atitudinilor, a intereselor. Intreg acest ca<strong>dr</strong>u,care constituie acesta etapa are un rol deosebit în finalizarea sau eventual în blocareatranzactiei, el neputandu-se insa substitui procesului de negociere propriu-zisa.Analiza atenta a ca<strong>dr</strong>ului, a fundalului, a contextului, fie cel specific, fie cel general,în care se desfasoara procesul de negociere este nu numai necesara ci şi obligatorie, pentrucrearea şi mentinerea posibilitatilor de reusita a tranzactiei.Pregatirea riguroasa a negocierilor comerciale internationale, respectiv creareapremiselor pentru prezentarea pozitiilor partilor, pentru comunicarea deschisa dintreparteneri, pentru finalizarea avantajoasa a tratativelor reprezinta o conditie esentiala pentrusuccesul acestora.Alegerea locului de desfasurare a acestora, stabilirea unei ordini de zi adecvate,crearea premiselor pentru prezentarea ofertelor şi primirea cererilor sunt probleme de mareimportanta în obtinerea rezultatelor dorite.Inca inainte de a fi facuta propunerea de incepere a unor negocieri este necesara ointensa activitate de documentare, de culegere de informatii, de analiza, de elaborare dedocumente, proiecte sau propuneri concrete pentru a se asigura sau a se obtine rezultatelescontate.De cele mai multe ori procesul de negociere este previzibil, astfel ca existaposibilitatea de a se pregati din timp anumite aspecte cum ar if de exemplu modul deabordare a partenerilor. în acest context se impune analiza ca<strong>dr</strong>ului general şi specific alnegocierii al contextului în care se desfasoara negocierea.Pentru a contura ca<strong>dr</strong>ul general al negocierii un negciator trebuie sa cunoasca binelegislatia şi uzantele comerciale, reglementarile de politica comerciala, cele financiar –valutare şi incidentele acestora, capacitatea pietei şi delimitarea segmentului de piata caruia ise a<strong>dr</strong>eseaza produsele exportate sau de la care urmeaza sa provina importurile, posibilitatilede distributie, conditiile de promovare a vanzarilor, modalitatile de comercializare, detransport, etc.
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi