majorităţii lor constituind-o faptul că prestarea lor coincide cu întrebuinţarea, consumarea lor, întimp şi spaţiu”.Într-o lucrare de pionierat pentru ştiinţa economică românească, Marin Băbeanu a realizato retrospectivă a teoriei serviciilor, de la origini până în deceniul al optulea al secolului al XXlea,cu referiri speciale la contribuţia autorilor români. Concluzia cărţii a fost aceea că teoriacontemporană a serviciilor se caracterizează în special, prin eclectismul conceptelor, noţiunea deservicii fiind neclară şi desemnând numeroase elemente între care nu există o strânsă coeziunelogică şi funcţională. Astfel, serviciile sunt considerate activităţi ce nu se materializează înproduse, care nu dau naştere la produse materiale...; activităţi ce se produc şi se consumă înacelaşi timp, fără a putea fi separate de persoana care le efectuează; activităţi ce nu creează noivalori de întrebuinţare dar care par în directă legătură cu valorile de întrebuinţare existente, pecare le fac consumabile; activităţi ce nu produc valoare sau marfă vandabilă; activităţi imaterialerezultate prin activitatea factorilor de producţie care, deopotrivă, participă la crearea valorii şi avenitului net; activităţi şi produse ce nu se creează în serii mari şi nu se pot depozita; un sistemde activităţi ce cuprinde unele domenii ale producţiei materiale şi sfera producţiei imateriale;…activităţi ce nu sunt nici industrie şi nici agricultură; … efectul util al valorii de întrebuinţare, fiea mărfii, fie a muncii; muncă neproductivă indiferent dacă se materializează sau nu în bunuridurabile, etc.”Într-o altă accepţiune, în încercarea de a sintetiza punctele de vedere întâlnite până laacea vreme în literatura de specialitate: Coralia Angelescu, D. Jula şi I. Cetină apreciau că“serviciile sunt activităţi care satisfac anumite necesităţi sociale sau individuale, fără a seconcretiza în produse de sine stătătoare”.O opinie considerată într-o anumită măsură mai “specializată” este cea a autoarelorRodica Minciu şi R. Zading care afirmau că “operaţiunile cu anumit grad de servicizareconstituie întreaga activitate economică, cele sub un anumit grad fiind denumite în continuareactivităţi de producţie propriu-zise, iar celelalte fiind cunoscute sub denumirea de serviciipropriu-zise ”.În încercarea de a sintetiza experienţa teoretică şi practică privind serviciile şi delimitarealor de bunurile materiale, se remarcă definiţia conform căreia “serviciile reprezintă o activitateumană, cu un conţinut specializat, având ca rezultat efecte utile, materiale şi intangibile destinatesatisfacerii unei nevoi sociale. Totodată, serviciile sunt activităţi de sine stătătoare, autonomizateîn procesul adâncirii diviziunii sociale a muncii şi sunt organizate distinct într-un sector denumitşi sector terţiar”.
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cum se poate observa din toate definiţiile prezentate anterior, elementele întâlnite celmai des sunt cele care deosebesc serviciile de bunurile materiale, însă nu trebuie neglijate aceleaspecte care particularizează în detaliu această categorie economică. Ne referim aici la cele maiimportante caracteristici ale serviciilor despre care se poate spune că se bucură de o relativăunanimitate de păreri în literatura de specialitate şi anume:Intangibilitatea sau nematerialitatea este caracteristica esenţială a serviciilor şi constăîn faptul că ele nu pot fi descrise cu ajutorul parametrilor fizici, estetici şi organoleptici, ca încazul bunurilor materiale, deci nu pot fi văzute, simţite, atinse, auzite sau încercate înainte de afi cumpărate şi consumate, aspectele concrete oferindu-ne doar denumirea, preţul, comunicaţiileşi ambianţa. Serviciilor pot fi considerate bunuri abstracte care pot fi prezentate cantitativ şicalitativ în mod indirect.Implicaţiile pe care le are caracteristica de intangibilitate asupra consumatorului şiprestatorului pot fi regăsite în figura de mai jos:INTANGIBILITATEA SERVICIILORConsumatorii1 Au dificultăţi în evaluarea serviciilor concurente2 Sesizează că se confruntă cu un risc3 Acordă o importanţă deosebită surselor de informare4 Foloseşte preţul ca reper pentru definirea calităţiiReacţia managerială a producătorilor1 Tind să reducă complexitatea serviciilor oferite2 Pun accent pe reperele tangibile ale mijloacelor de producere aserviciilor3 Dezvoltă comunicarea directă cu consumatorii4 Se preocupă de diferenţierea calităţii serviciilorFigura. 1.1. Consecinţele intangibilităţii serviciilorInseparabilitatea sau relaţionalitatea, presupune faptul că serviciul este un rezultat alunei co-producţii în sensul că prestatorul şi consumatorul se află în contact direct de-a lungulprocesului de prestare. Este bine cunoscut faptul că pentru bunurile materiale, procesele deproducţie şi consum sunt separate în timp şi spaţiu. Nu acelaşi lucru se poate spune despreservicii, al căror consum nu poate fi detaşat de persoanele care le prestează şi mijloacele deprestare. În condiţiile existenţei acestei trăsături, este necesară o adaptare continuă la contactele
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi