COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

1.3.2.Elemente Ale Noii Teorii A ConsumatoruluiCriticile formulate teoriei clasice si neoclasice a consumului si consumatorului au servitca punct de plecare pentre “noii economisti” in elaborarea “noii teorii a consumatorului”.Pentru “noii economisti” actul de consum nu este pasiv,dimpotriva consumatorul estecapabil de arbitraji intertemporale,iar nivelul si structura consumului sau nu sunt determinatedoar de nivelul “de facto” ci si de anticipatiile asupra veniturilor viitoare.Daca teoria traditionala confunda bunurile si serviciile cu cerintele pe care trebuie sa lesatisfaca,noua teorie face deosebire intre acestea.Noua abordare formuleaza ipoteza caindividual are nevoie de hrana,de informare,de deplasare.Nevoia de hrana se poate satisfaceprin consum de paine neagra sau alba,carne de pasare sau de porc,cartofi sau pastefainoase.Nevoia de deplasare se poate realize mergand “pe jos” sau folosind un animal ,obicicleta,un automobile,un tren un avion.Prin urmare,ipoteza stabilitatii preferintelor devinecompatibila cu o schimbare in mod de consum.Intr-adevar,o aceeasi cerinta stabile poate fisatisfacuta prin bunuri diferite,utilizate separate sau combinate intre ele.Functia de utilitate sescrie,in acest caz,U=U(S1,S2,S3…Sn),unde Si reprezinta satisfactiile pe care individual cautasa si le produca combinand diferitele bunuri si servicii intre ele.Pentru fiecare dintre acestesatisfactii (S),exista o functie de productie de tipul S=S(X,Y,Z…)unde X,Y,Z…,reprezintabunuri si servicii.bunurile,in acest caz sunt factori de productie in transformare siintersanjabili in conformitate cu evolutia costurilor sau a tehnicilor de productie carecontribuie la satisfacerea cerintelor cuprinse in functia de utilitate.Aceasta poate ramaneperfect stabila,chiar daca tehnicile de productie a satisfactiei adoptate de indivizi si modurilede consum evolueaza rapid.Teoria traditionala a consumatorului neglijeaza un aspect essential in utilizarea bunurilorde consum de timp.Ori,timpul este o resursa rara si utilizarea sa are un cost de oportunitateadica prin valoarea bunurilor ce pot fi create daca acel timp ar fi alocat productiei.In conditiilein care productivitatea sociala creste,se mareste costul de oportunitate,adica venitul sacrificatpe unitate de timp.Daca aceasta componenta a functiei de utilitae,timpul,devine tot mai rara simai scumpa,consumatorul-producatorul va cauta sa o economiseasca si sa gaseascasubstituienti care ii pastreaza sau ii maresc satisfactia:achizitionarea de frigidere pentru aeconomisi timpul necesar procurarii si pregatirii alimentelor;dezvoltarea serviciilor detransport rapid;asistenta medicala la domiciliu;cererea de servicii de inchiriere siconsignatie.Toate acestea economisesc timpul de dispozitie care nu poate fisupradimensionat,in care scop se acumuleaza tot mai multe bunuri.Pretul bunurilor tinde sa se9