‣ În ca<strong>dr</strong>ul primului proces (faze), motivaţia, stimulată economic sau neeconomic, caregenerează cererea de turism este, la rândul ei, sursa de activare a individului la nivelconştient şi/sau inconştient, în sensul adoptării unui anumit demers. Acest demers poate fi,de fapt emoţional sau raţional, inducând o anumită stare de consum. Starea de consum se vaconcretiza într-o opţiune comercială numai dacă va atinge un nivel semnificativ, suficient,pentru a genera decizia de cumpărare.‣ Procesul de cumpărare (a doua fază) presupune decizia de cumpărare, care este acţiunea ceamai importantă în procesul cumpărării bunurilor şi serviciilor, spre aceasta, ofertanţii îşidirijează cea mai mare parte a eforturilor de marketing. În procesul cumpărării în turism,decizia de cumpărare nu reprezintă decât o simplă etapă înscrisă într-un proces mai larg,care se derulează cu manifestarea necesităţii de consum şi se încheie cu terminareaconsumului turistic.10. Oferta şi producţia turistică: Definiţii, particularităţi, determinanţi şi tendinţeOferta reprezintă cea de-a doua categorie esenţială, definitorie a pieţei, inclusiv a celeituristice, conţinutul şi caracteristicile sale imprimând o serie de particularităţi formelor demanifestare a pieţei şi mecanismelor de echilibrare a acesteia. În privinţa conţinutului, ofertaturistică poate fi definită, în spiritul accepţiunii clasice prin "valoarea serviciilor şi bunurilor finalecreate de sectorul turistic în timpul unei perioade determinate, în general un an" sau cu accent pecaracterul de activitate terţiară a turismului, prin capacitatea economică şi organizatorică a reţeleispecifice de a satisface, în anumite condiţii, cererea turiştilor. Există însă şi definiţii mai apropiatede specificul activităţii: astfel oferta este considerată “ansamblul atracţiilor care pot motiva vizitarealor de către turişti” sau, mai complet, “elementele de atracţie care motivează călătoria şi celedestinate să asigure valorificarea primelor”. Aceste abordări nu reuşesc să surprindă însă ofertaturistică în complexitatea sa şi sub aspectul diferenţierii de celelalte tipuri: astfel, trebuie înţeles căaceasta (oferta turistică) nu se limitează la elementele potenţialului (natural, antropic), deşiesenţiale; lor trebuie adăugate “mijloacele” de producţie a serviciilor turistice, respectiv bazamaterială (echipamente) şi forţa de muncă, iar în opinia unor autori, chiar şi condiţiile decomercializare. Pe de altă parte, totalitatea bunurilor şi serviciilor create în sfera turismuluidesemnează, mai degrabă, producţia turistică. În aceste condiţii, sfera de cuprindere a ofertei estemai largă decât cea a producţiei, deşi unii autori pun semnul egalităţii între ele, incluzând elementede atracţie şi baza materială, cu o existenţă potenţială şi care sunt transformate în produse efectiveprin acţiunea forţei de muncă, în momentul formării cererii. Oferta turistică are, aşadar, o existenţăde sine stătătoare, este fermă, cu o structură bine definită, în ce producţia nu poate exista în afaraofertei, este efemeră şi se realizează numai pe măsura afirmării şi manifestării cererii.26
În sinteză, oferta turistică este constituită din: potenţialul turistic (atracţii naturale şiantropice), situat într-un anumit spaţiu geografic, deci dependent de teritoriul cu o anumităstructură, valoare şi capacitate, având rol determinant în dezvoltarea turismului; baza materialăspecifică - de cazare, alimentaţie, agrement, - şi infrastructura generală, componentă ce permiteexploatarea potenţialului; forţa de muncă, numărul, structura, nivelul de pregătire, determinândvaloarea producţiei; serviciile pe de-o parte, forma sub care se exteriorizează, cel mai adesea,produsele turistice o reprezintă serviciile şi, pe de altă parte, factorii de producţie ai turismului suntincluşi în sfera terţiarului. Aceste elemente, considerate, pe bună <strong>dr</strong>eptate, determinanţi ai ofertei, sepot prezenta distinct, alcătuind o ofertă separată – de locuri de cazare, de transport, de posibilităţi deodihnă, tratament, schi, sau împreună, sub forma pachetelor de vacanţă. De asemenea, ele auimportanţă diferită, care se poate modifica în timp, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor,valoarea lor poate sporii sau se poate reduce prin dezvoltarea economică şi turistică.Toate acestea conferă ofertei turistice o serie de particularităţi, între care mai importantesunt: complexitatea şi eterogenitatea, creşterea diversificată, rigiditatea şi adaptarea parţială sauimperfectă la cerere.Complexitatea şi eterogenitatea sunt expresia faptului că oferta şi producţia turistică suntalcătuite dintr-un amalgam de elemente; acestea se diferenţiază din punctul de vedere: alconţinutului, putând fi grupate în active (resurse turistice) şi funcţionale (echipamente şi servicii); alcomportamentului, unele fiind rigide (atracţiile şi echipamentele ) şi altele variabile (serviciile); alsectorului economiei din care provin: naturale, industriale, agricole, transporturi etc. Cu toate căoferta, dar mai ales produsele turistice, prezintă un caracter unitar, complexitatea şi eterogenitateasunt specifice tuturor componentelor lor; acestea sunt diferite nu numai între ele ci şi în interiorullor, astfel:‣ atracţiile sunt naturale şi antropice, fiecare categorie subdivizându-se, la rândul ei, înfuncţie de conţinut, valoare şi originalitate.‣ echipamentele se diferenţiază după trebuinţa căreia sunt destinate: cazare, alimentaţie,transport, agrement, iar fiecare, mai departe, pe tipuri, categorii de confort, zone deamplasare ş.a.‣ forţa de muncă se structurează pe funcţii, nivele de pregătire, vechime categorii de confort,zone de amplasare,‣ serviciile, la rândul lor, sunt diferite, ca urmare a dependenţei de capitalul uman şi celnatural;‣ se poate observa, de asemenea, o eterogenitate a producătorilor, aceştia fiind specializaţi peactivităţi: cazare, alimentaţie, transport, agrement, comercializare (agenţii şi tour-operatori)sau având un profil general; se pot diferenţia din punctul de vedere al formei de proprietate,27
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi