Printre trăsăturile psihofiziologice susceptibile a fi modelate se numără afectivitatea,temperamentul, voinţa, caracterul, motivaţia.Caracterul este expresia cea mai cuprinzătoare, cea mai concentrată care defineştepersonalitatea umană. Este o trăsătură psihofiziologică înnăscută, care are cea mai marecapacitate de acumulare a influenţei sociale.În procesul de educaţie psihologică a individului se urmăreşte formarea unuicaracter cu trăsături pozitive (cinste, mân<strong>dr</strong>ie, demnitate, fermitate, intransigenţă,perseverenţă, corectitudine, precauţie, încredere şi înţelegere), apte de a fi adaptate la oriceîmprejurări.Temperamentul exprimă latura cea mai stabilă a personalităţii, fiind o trăsăturăpsihofiziologică ereditară, care poate fi în bună măsură modelată prin educarea voinţei.BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ1. Bal<strong>dr</strong>ige L. - Codul manierelor în afaceri, Editura Bussines tech Intermat, Bucureşti,19942. Cândea Rodica - Comunicarea managerială aplicată, Editura Expert, Bucureşti, 19983. Cohen Herb - Orice se poate negocia, Editura Colosseum, Bucureşti, 19954. Dinu, M, Comunicarea - repere fundamentale, Editura Stiintifica, Bucuresti, 19975. Dupont Christophe - La negociation, Editura Dalloz, Paris, 19946. Ficeac Bogdan - Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 20017. Fisher R., Ury W., Patton B. - Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj-Napoca,19958. Georgescu, T. - Negocierea afacerilor, Editura Porto Franco,Galati, 19929. Gulea, Micaela - Strategii, tactici şi tehnici de negociere, ASE,Bucuresti,199510. Ming M. - Principles and application optical communications, Editura Irwin, London,200811. Neamţu Adina, Neamţu Liviu, - Comunicare, negociere şi relaţii publice în afaceri,Editura „Academica Brâncuşi”, Tg-Jiu, 200912. Păuş Viorica – Comunicare şi resurse umane, Editura Polirom, Iaşi, 200613. Perpelea N. - Corpul comunicării provocat, Editura Expert, Bucureşti, 200214. Prutianu Ştefan – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, vol. I. –Comunicarea, Editura Polirom, Iaşi, 200715. Prutianu Ştefan – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, vol. II. – Negocierea,Editura Polirom, Iaşi, 200716. Smith P. R. - Marketing Communication, Kogan Page Limited, Lon<strong>dr</strong>a, 200617. Voicu Monica, Rusu Costache – ABC-ul comunicării manageriale, Editura“Danubius”, Brăila, 199818. Voiculescu Dan – Negocierea – formă de comunicare în relaţiile interumane, EdituraŞtiinţifică, Bucureşti, 199119. White J., Mazur L. - Strategic communications management. Making public relationswork, Addison Wesley Publishing Company, USA, 2007
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA TURISMULUI”1. FACTORII DETERMINANTI AI DEZVOLTĂRII TURISMULUI.Multitudinea factorilor care influenţează dezvoltarea turismului a determinat specialiştii îndomeniu ca, din considerente teoretice şi practice, să-i grupeze în funcţie de anumite criterii, însăcei mai reprezentativi, cu influenţă decisivă în evoluţia de ansamblu a turismului sunt:‣ determinanţi economico-sociali;‣ determinanţi motivaţionali.A. Determinanţii economico-sociali reprezentativi sunt: venitul, preţurile şi tarifele,oferta turistică, progresul tehnic, timpul liber, dimensiunile şi structura populaţiei (creştereademografică, procesul de urbanizare), factorii psihologici, şi nu în ultimul rând, acţiunileguvernamentale şi facilităţile acordate de organizatorii de turism.a) Venitul populaţiei constituie principala condiţie pentru manifestarea cererii turistice şi,deci, suportul material, obiectiv al oricărui act de consum turistic. Apariţia şi manifestarea cereriituristice sunt determinate mai mult de structura, repartizarea şi evoluţia venitului naţional, decât denivelul său.. Azi, turismul în lume înregistrează o tendinţă de trecere de la statutul său, până nudemult, de “bun de lux”, la statutul de “bun de larg consum”; asistăm, aşadar, la democratizareaturismului în multe ţări ale lumii. Dezvoltarea turismului depinde nu numai de evoluţia ansambluluisocietăţii, dar şi de uniformizarea dezvoltării acesteia, deci, de reducerea discrepanţelor sociale înrepartizarea venitului naţional. Determinante pentru includerea cererii turistice în ca<strong>dr</strong>ul cererii deconsum a populaţiei unei ţări sunt creşterea veniturilor individuale şi nivelul acestora. Loculconsumului turistic în consumul total de bunuri şi servicii este definit de repartiţia venitului naţionalşi formarea veniturilor individuale ale membrilor societăţii. Veniturile individuale, în primul rândacoperă cheltuielile legate de satisfacerea nevoilor vitale, realizându-se aşa numitul “consumobligatoriu”; acest consum are dimensiuni relativ constante, determinate de caracterul cvasilimitatal nevoilor fiziologice. Restul veniturilor, reprezentând veniturile disponibile sau discreţionare,subvenţionează o serie de consumuri - aşa numitele “consumuri libere”, destinate satisfacerii unornecesităţi “create” ale nivelului de trai, constituirii de rezerve etc.Experienţa practică a demonstrat existenţa unor legităţii (generalizate şi formulate cu rigoareştiinţifică de statisticianul Ernst Engel) în repartizarea veniturilor pe diferite categorii de necesităţişi în modificarea structurii acestor nevoi în funcţie de variaţia veniturilor. În conformitate cu acestelegităţi, cheltuielile pentru turism, înscriindu-se în categoria consumurilor libere, se află în corelaţiecu evoluţia veniturilor, iar variaţia lor este, de regulă, mai amplă. Sigur, pentru alocarea unei părţi1
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi