economici din domeniu financiar, marketing, consultanţă, juridic, etc. Se apreciază că serviciilede informaţii cu o dezvoltare extrem de amplă sunt cele financiare.serviciile de telecomunicaţii au un rol ridicat în special în facilitarea tranzacţiilor cubunuri şi servicii. Dispozitivele tehnice ce stau la baza prestării acestor categorii de servicii,permit beneficiarului accesul la comunicaţiile mobile, accesul la reţelele de deschidere, detransmisie, de recepţie, echipamentul radio, echipamentele şi accesoriile, a datelor numerice,texte, sunete, imagini, mesageria electronică, videotextul, teletextul precum şi întreaga serie detele (telebanking, teleshopping, teledetecţie, teleconferinţă, etc.)Impactul pe care îl prezintă dezvoltarea acestor noi tehnici şi tehnologii specificesocietăţii informaţionale asupra serviciilor, se referă în primul rând la posibilitatea automatizăriisau informatizării diferitelor etape din procesul de prestare, păstrând totuşi contactul cubeneficiarul însă graţie unor reţele şi echipamente aferente. Această utilizare a tehnicilor şitehnologiilor în servicii are <strong>dr</strong>ept obiectiv obţinerea unei productivităţi mai mari şi un anumitgrad al standardizării î acest domeniu extrem de eterogen. Ori este bine cunoscut faptul că prinstandardizarea serviciilor, proces dorit de multă vreme, se urmăreşte simplificarea raporturilordintre prestator şi consumator.De asemenea, dezvoltarea permanentă a acestor noi tehnologii conduc la adaptareaserviciilor la nevoile reale, specifice clienţilor, ceea ce necesită precizarea şi individualizareanevoilor specifice unui anumit segment al populaţiei. Aceste servicii, a căror productivitatedepinde de modalitatea de aplicare a noilor tehnologii de către agenţii prestatori, sunt denumiteîn literatura de specialitate servicii adaptate cerinţelor clienţilor.Cu toate că avantajele aplicării noilor tehnici şi tehnologii din domeniile menţionate maisus în servicii, sunt extrem de numeroase apar şi unele limite şi anume: necunoaşterea moduluide utilizare şi exploatare eficientă a echipamentelor de către manageri sau utilizatori, iarechipamentele sunt uşor limitate din punct de vedere a fiabilităţii.Apariţia societăţii informaţionale şi a noii economii are multiple influenţe asupradezvoltării serviciilor, influenţe care pot fi redate de următoarele aspecte regăsite în domeniile deservicii cele mai sensibile la această schimbare profundă:1. Accelerarea comerţului electronic Comerţul electronic se dezvoltă continuu în ţărileUE şi la scară mondială, în special, ca mijloc comercial între agenţii economici (business tobusiness). În ţările candidate, precum România, transformarea economică, creşterea investiţiilorstrăine, dezvoltarea rapidă a pieţelor orientate către Europa, precum şi puternicele interconexiunicu companiile din UE, oferă oportunităţi de modernizare şi avansare rapidă în special îndomeniul tranzacţiilor economice. Ca urmare, este previzibil un impact puternic asupramodelului de organizare a industriei şi a serviciilor, ca şi asupra modelelor de afaceri la nivelul
societăţilor. Sectorul “business-to-consumer” a avut o oarecare evoluţie în România, însă dincauza venitului mediu pe familie, slabei penetrări a Internetului la domiciliu, lipsei de încredere aconsumatorilor etc. este încă slab dezvoltat. Dezvoltarea infrastructurii şi a asigurării accesului lamijloacele de comunicaţie la preţuri acceptabile, cât şi politicile de susţinere a IMM pot duce la odezvoltare rapidă şi la creşterea semnificativă a cererii. Sistemele de plată securizate, o mai bunălogistică de distribuţie, aplicarea semnăturii electronice, creşterea încrederii agenţilor economicişi a consumatorilor în acest nou tip de comerţ sunt condiţii necesare pentru accelerareacomerţului electronic.2. Guvernare electronică, acces electronic la serviciile publice. Utilizarea noilortehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor poate aduce administraţia publică mai aproape decetăţeni şi de mediul de afaceri, în special prin intermediul Internetului. În aceste condiţiiadministraţia publică poate avea o contribuţie majoră la accelerarea tranziţiei către o economiebazată pe cunoaştere, prin stimularea accesului şi folosirii serviciilor guvernamentale on-line.Mai mult decât atât, contribuind la transformarea organizaţională a sectorului public, guvernareaelectronică poate îmbunătăţi serviciile publice făcându-le mai rapide şi mai accesibile. Mediilede afaceri pot beneficia, de asemenea, de diminuarea obligaţiilor administrative, aceastacontribuind la eficientizarea creşterii economice. De asemenea, o administraţie transparentă şiinteractivă poate stimula participarea cetăţenilor la exerciţiul democratic.3. Servicii medicale bazate pe TIC. Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor on-line învederea creşterii disponibilităţii informaţiilor de calitate despre sănătate printre cetăţeni poateduce la creşterea ponderii medicinii preventive, reducând substanţial pe termen lung costurilesociale şi administrative ale diagnosticării şi tratamentului. Mai mult, o schimbare către medicinapreventivă necesită ca atât publicul cât şi profesioniştii din domeniu să aibă acces la informaţiimedicale de calitate, uşor disponibile prin Internet. Prin urmare, principalele criterii de calitatepentru dezvoltarea site-urilor web naţionale vor trebui adaptate pentru noi implementări de siteuricu informaţie medicală. Colaborarea şi schimbul informaţiilor privind politica şi strategiamedicală, indicatorii de sănătate, condiţiile serviciilor medicale, la nivel profesional, este foartebine apreciată, putând contribui la dezvoltarea unui sistem coerent.Stimularea creării şi diseminării informaţiilor şi cunoştinţelor cu mijloace electronice.Pentru România, preluarea noilor tehnologii IT în mediile şi instituţiile culturale (biblioteci,muzee, arhive de patrimoniu cultural) în vederea creării de conţinut nou, transpunerea în formatelectronic a informaţiei şi a materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masă şidezvoltarea noilor servicii, vor fi de o importanţă socio-politică vitală. Mai mult, disponibilitateaserviciilor de informare de înaltă calitate oferite de operatorii publici şi privaţi, vor permite
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi