‣ O altă particularitate a pieţei turistice este dată de faptul că în ca<strong>dr</strong>ul său ofertanţii seconfruntă cu o serie de incertitudini, mai numeroase decât pe piaţa bunurilor materiale,generatoare de tot atâtea riscuri. Aceasta, pentru că pe piaţa turistică nu întotdeaunaconsumatorul este şi cel care decide asupra achiziţionării unui produs turistic pentru că pepiaţă apar aşa numiţii "participanţi la cumpărare" care influenţează, decid sau plătescconsumul turistic. Sfera consumatorilor de turism nu se identifică cu ansamblul populaţieipentru că există grupe de populaţie care nu pot consuma produsul turistic din diferite motiveobiective sau subiective. De aici, necesitatea unor acţiuni concertate ale managerilor deturism de a diminua aceste incertitudini şi aceste riscuri ce rezidă în necorespondenţacantitativă şi calitativă dintre oferta şi cererea turistică.‣ O altă trăsătură definitorie a pieţei turistice derivă din faptul că dacă cererea turistică estefoarte elastică şi supusă unor permanente fluctuaţii date de influenţa, uneori contradictorie, aunei multitudini de factori economici, sociali, demografici, politici etc., oferta turistică esterigidă, neelastică în timp şi spaţiu; e nu poate fi stocată sau transportată, consumullocalizându-se în aceeaşi arie în care este localizată oferta. Aceste caracteristici ale cererii şiofertei turistice implică întotdeauna un decalaj potenţial între ele, ceea ce oferă economieiturismului o doză mare de risc şi incertitudine. Caracterul diferit al acestora face mai dificilăajustarea lor şi poate conduce la apariţia unor situaţii ca, exemplu, oferta bogată şi cereremică, cerere mare şi ofertă necorespunzătoare, ofertă bogată şi cerere mică, cerere mare şiofertă necorespunzătoare, ofertă dispersată şi cerere concentrată etc.‣ Una din caracteristicile de bază ale turismului, cu implicaţii majore asupra modului deorganizare a activităţilor din unităţile de turism, asupra volumului şi calităţii serviciilorprestate şi a eficienţei economice şi sociale în acest sector economic este sezonalitatea.SEZONALITATEA este o problemă a tuturor zonelor primitoare de turişti, manifestându-seînsă diferenţiat ca intensitate, în funcţie de condiţiile natural geografice şi de elementele de atracţieturistică preponderente. Aceasta este determinată, în primul rând de cauze legate de condiţiile declimă, care determină ca cererea să se manifeste cu precădere în sezonul cald. La aceasta se adaugăşi subiectivitatea consumatorului, obişnuinţa acestuia de a-şi lua concediu în anumite perioade aleanului, opţiune din punct de vedere climatic. Dar, sezonalitatea este generată şi de cauze de ordinsocial, legate de vacanţele elevilor şi studenţilor. Caracterul sezonier al consumului turistic face caîn anumite perioade ale anului să se manifeste condiţii de piaţă foarte diferite. Astfel, în timpulsezonului turistic, când cererea este mai mare, piaţa turistică este o piaţă a vânzătorului, iar înextrasezon piaţa devine o piaţă a cumpărătorului.18
În funcţie de condiţiile naturale, poziţia geografică a teritoriului receptor faţă de circuiteleinterne şi internaţionale, gradul de atractivitate şi diversitate a ofertei de servicii, se pot distinge treivariante principale ale curbei sezonalităţii în activitatea turistică:‣ activitatea turistică se concentrează într-un singur sezon, limitat ca durată. Caracteristicpentru această variantă este sezonul turistic estival;‣ activitatea turistică se concentrează în două perioade de sezon, diferenţiate ca durată, avândîn acelaşi timp şi diferite frecvenţe ale solicitărilor de prestaţii turistice. Caracteristice pentruaceastă variantă sunt staţiunile de munte destinate, atât turismului hibernal cât şi turismuluiestival;‣ activitatea turistică nu prezintă concentrări sezoniere pronunţate, frecvenţa sosirilor de turiştieşalonându-se relativ liniar de-a lungul întregului an calendaristic. Pentru această variantăsunt caracteristice staţiunile balneo-climaterice şi centrele urbane.În general, se pot stabili următoarele etape ale unui sezon turistic: perioada de sezon plin,caracterizată prin intensitatea maximă a activităţii turistice; perioada de extrasezon, caracterizatăprintr-o activitate redusă sau chiar prin încetarea prestării de servicii turistice; perioadele de începutşi sfârşit de sezon, marcate prin solicitări mai puţin intense ale activităţii turistice. Practic oferta şicererea turistică se află într-un permanent dezechilibru, situaţiile apărând alternativ, cu operiodicitate anuală. Sunt puţine excepţii de la această situaţie, iar printre excepţii se pot cita:turismul de afaceri, de reuniuni şi congrese, balnear. Pentru analiza sezonalităţii se foloseştecoeficientul de sezonalitate, care măsoară variaţiile unui fenomen în diferite perioade ale anului.Cu cât valoarea acestor coeficienţi se îndepărtează de 1, cu atât caracterul sezonier alfenomenului cercetat este mai pronunţat şi invers, cu cât se apropie de 1, cu atât sezonalitatea seatenuează. Sezonalitatea activităţii turistice poate fi cuantificată cu mai multă rigoare, cu ajutorulmetodelor statistico-matematice specifice: indicii de sezonalitate, coeficienţii de intensitate atraficului, coeficienţi de concentrare etc.Analiza ştiinţifică a pieţei turistice presupune şi evaluarea cantitativă a acesteia utilizândurmătorii indicatori: capacitatea pieţei turistice, potenţialul pieţei turistice, volumul pieţei unuianumit produs, locul pe piaţă al unui anumit produs turistic.Astfel:a) Capacitatea pieţei turistice se calculează folosind capacitatea medie de consum şinumărul consumatorilor potenţiali, folosind formula: C pt = k N, unde: Cpt = capacitatea pieţeituristice; k = capacitatea medie de consum; N = numărul consumatorilor potenţiali.Capacitatea pieţei turistice semnifică necesitatea, exprimată sau nu, pe o anumită piaţă,pentru un produs turistic, independent de nivelul preţurilor produsului şi al veniturilorconsumatorilor.19
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi