COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

‣ O altă particularitate a pieţei turistice este dată de faptul că în cadrul său ofertanţii seconfruntă cu o serie de incertitudini, mai numeroase decât pe piaţa bunurilor materiale,generatoare de tot atâtea riscuri. Aceasta, pentru că pe piaţa turistică nu întotdeaunaconsumatorul este şi cel care decide asupra achiziţionării unui produs turistic pentru că pepiaţă apar aşa numiţii "participanţi la cumpărare" care influenţează, decid sau plătescconsumul turistic. Sfera consumatorilor de turism nu se identifică cu ansamblul populaţieipentru că există grupe de populaţie care nu pot consuma produsul turistic din diferite motiveobiective sau subiective. De aici, necesitatea unor acţiuni concertate ale managerilor deturism de a diminua aceste incertitudini şi aceste riscuri ce rezidă în necorespondenţacantitativă şi calitativă dintre oferta şi cererea turistică.‣ O altă trăsătură definitorie a pieţei turistice derivă din faptul că dacă cererea turistică estefoarte elastică şi supusă unor permanente fluctuaţii date de influenţa, uneori contradictorie, aunei multitudini de factori economici, sociali, demografici, politici etc., oferta turistică esterigidă, neelastică în timp şi spaţiu; e nu poate fi stocată sau transportată, consumullocalizându-se în aceeaşi arie în care este localizată oferta. Aceste caracteristici ale cererii şiofertei turistice implică întotdeauna un decalaj potenţial între ele, ceea ce oferă economieiturismului o doză mare de risc şi incertitudine. Caracterul diferit al acestora face mai dificilăajustarea lor şi poate conduce la apariţia unor situaţii ca, exemplu, oferta bogată şi cereremică, cerere mare şi ofertă necorespunzătoare, ofertă bogată şi cerere mică, cerere mare şiofertă necorespunzătoare, ofertă dispersată şi cerere concentrată etc.‣ Una din caracteristicile de bază ale turismului, cu implicaţii majore asupra modului deorganizare a activităţilor din unităţile de turism, asupra volumului şi calităţii serviciilorprestate şi a eficienţei economice şi sociale în acest sector economic este sezonalitatea.SEZONALITATEA este o problemă a tuturor zonelor primitoare de turişti, manifestându-seînsă diferenţiat ca intensitate, în funcţie de condiţiile natural geografice şi de elementele de atracţieturistică preponderente. Aceasta este determinată, în primul rând de cauze legate de condiţiile declimă, care determină ca cererea să se manifeste cu precădere în sezonul cald. La aceasta se adaugăşi subiectivitatea consumatorului, obişnuinţa acestuia de a-şi lua concediu în anumite perioade aleanului, opţiune din punct de vedere climatic. Dar, sezonalitatea este generată şi de cauze de ordinsocial, legate de vacanţele elevilor şi studenţilor. Caracterul sezonier al consumului turistic face caîn anumite perioade ale anului să se manifeste condiţii de piaţă foarte diferite. Astfel, în timpulsezonului turistic, când cererea este mai mare, piaţa turistică este o piaţă a vânzătorului, iar înextrasezon piaţa devine o piaţă a cumpărătorului.18