5.3.RELATIA:COST MEDIU-COST MARGINALCostul mediu este dependent de costul marginal; dinamica acestuia din urma sereflecta in evolutia costului mediu. Costul mediu este descrescator atunci cand costulmarginal este in scadere; costul mediu este crescator atunci cand costul marginal este increstere; costul marginal este egal cu costul mediu cand acesta din urma este la nivelul sauminim. Cu alte cuvinte, cand costul marginal este descrescator , el ,,trage in jos" costul mediutotal; cand costul marginal ramane constant, atunci costul mediu nici nu urca, nici nu scade.Daca insa costul marginal sporeste de la o cantitateprodusa la alta atunci el ,,trage in sus"costul mediu total.5.4.PROBLEMA MINIMIZARII COSTULUI. RAPORTUL:COST-PROFIT. PRAGUL DE RENTABILITATECostul de productie pe unitatea de produs nu este o marime constanta. Dinamicacostului pe unitatea de produs depinde in principal de :a)modificarea consumului de factori de productie pe unitatea de produs;b)evolutia pretului factorilor de productie utilizati,pret care se formeaza la piata;la un nivel dat al consumului de factori de productie pe unitatea de efect util, scaderea pretuluide achizitionare a factorilor duce la micsorarea costului si invers. In cazul in care pretulfactorilor ramane constant, iar consumul acestora pe unitatea de produs se micsoreaza, are loc,de asemenea, micsorarea costului mediu.Marimea costului pe unitatea de efect util este influentata si de volumul productiei,de schimbarea caracteristicilor produsului, de calitatea acestuia, etc. Tinand seama de criteriulde maximizare a profitului, este necesara realizarea unor costuricare sa se situeze sub costulestimativ sau (si) real al concurentei. In vederea maximizarii profitului, producatorul trebuiesa minimizeze costurile de productie si deci sa obtina rezultate cat mai mult posibile de peurma celor doi factori de productie-munca si capitalul.Cunoasterea stiintifica a acestui proces necesita luarea in considerare a mai multorelemente.In primul rand,limitele resurselor de materii prime si energie,ale resurseloreconomice in general, indeamna la rationalitate in utilizarea lor. In acest context, se impunatentiei cunostintele stiintifice privitoare la ingineria valorii, care in esenta presupunerealizarea unui cost minum, fara a afecta calitatea, fiabilitatea si performanta, etc. Nu sunt,insa, excluse cazurile in care obtinerea unor produse este rezultatul unor compromisuri intre29
diversi parametri, in sensul ca imbunatatirea unui parametru se realizeaza in detrimentulaltuia. Costul unui autoturism poate fi redus prin utilizarea unor materiale inferioare la unelerepere, scazand, prin aceasta, fiabilitatea. Dimpotriva, marimea fiabilitati poate avea loc prinutilizarea unor materiale de calitate superioara, dar care maresc si costurile de productie. In aldoilea rand, minimizarea costului de productie are un rol determinant in maximizareaprofitului. La un nivel dat al pretului de vanzare, diminuarea costului duce la cresteraprofitului, dupa cum ridicarea nivelului pretului de vanzare, presupunand neschimbat costulde productie (si cu atat mai mult in cazul reducerii lui), atrage dupa sine sporirea profituluiobtinut. In aceasta ordine de idei, se impune atentiei relatia dintre costul de productie si costulcompetitiv. Obtinerea de profit depinde de capacitatea producatorilor de a fabrica bunuri decalitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi competitive,valorificand, astfel, in mod corespunzator factorii de productie de care ei dispun. Importantareducerii costului pentru maximizarea profitului creste si mai mult daca tinem seama de faptulca, in economia de piata, producatorii (cu exceptia monopolurilor) n-au posibilitatea saactioneze dupa dorinta lor nici asupra preturilor de productie pe care-i cumpara si nici asuprapreturilor la care-si vand propriile marfuri. De aceea, in conditiile concurentei, in vedereaobtinerii unui profit cat mai ridicat, producatorii actioneaza asupra costului, in sensulreducerii lui.In al treilea rand, nivelul mai redus al consumului de factori si pe aceasta baza, posibilitateaca incasarile sa fie mai mari decat costurile constituie motivatia transferului de resurse spreanumite ramuri, care duce la marirea ofertei; in acest fel, costul de productie influenteazaoferta de bunuri. De fapt, costurile care influenteaza oferta sunt costurile marginale, carecalauzesc reactiile si deciziile producatoriilor. In conditiile optimale, producatorul alege acelnivel al productiei la care profiturile sunt cele mai ridicate; in masura in care actioneazaasupra ofertei, costul influenteaza pretul concurential. Astfel, diminuarea costului pe unitateade efect util constituie baza obiectiva a micsorarii preturilor si tarifelor si deci a cresteriiputerii de cumparare a populatiei. In al patrulea rand, importanta minimizarii costurilor sereflecta si in ca<strong>dr</strong>ul schimbarilor economice externe. Intrucat la baza costurilor se aflacosturile, un dezavantaj de cost risca sa transforme intr-un recul de de competitie. De aceeacomprimarea costurilor pe unitatea de produs in interiurul fiecarei tari reprezinta calea deasigurare a competitivitatii produselor si de realizare a unor schimburi economice eficiente pepiata internationala. In contextul relatiilor economice externe contemporane exista parerea ca,,Piata unica europeana" , ducand la cresterea productivitatii se va traduce printr-o presiuneasupre costurilor, in sensul reducerii lor, ca si asupra preturilor europene.30
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi