activităţii turistice exprimată în zile. De regulă, el se obţine prin prelucrarea informaţiilor dinstatisticile unităţilor hoteliere.La fel ca şi numărul turiştilor, indicatorul “înnoptări” se urmăreşte distinct pentru turismulintern şi pentru cel internaţional, pe ţări de provenienţă a turiştilor, pe destinaţii, motive de călătorie.Durata medie a sejurului (Sj) reprezintă numărul mediu de zile de şedere; el este rezultatulraportului între numărul înnoptărilor şi cel al turiştilor. Şi el se poate determina pe categorii deturişti, zone geografice, forme de turism. Din punctul de vedere al conţinutului, el exprimă, într-ooarecare măsură, şi latura calitativă a activităţilor turistice. Ipotetic, trebuie acceptat că, vacanţeinteresante, servicii de bună calitate prelungesc rămânerea turiştilor într-un anumit loc.Din grupa indicatorilor principali ai circulaţiei turistice nu pot fi omişi cei ai densităţii şipreferinţei relative; aceştia surprind nu numai caracteristici ale cererii, ci şi aspecte ale relaţieiofertă-cerere.Densitatea circulaţiei turistice (Dt) se calculează atât în relaţie cu populaţia rezidentă azonelor vizitate, cât şi cu suprafaţa acestora, astfel: Densitatea circulaţiei turistice oferă informaţiicu privire la gradul de solicitare a zonelor şi indirect asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a seasigura satisfacerea turiştilor, fără a fi perturbată viaţa şi activitatea rezidenţilor sau echilibrulecologic al zonelor. Modul de calcul, cel mai expresiv şi mai frecvent întâlnit, pentru densitateacirculaţiei turistice, este cel în raport cu populaţia rezidentă. În această situaţie valorile obişnuite aleindicatorului sunt subunitare, numărul turiştilor fiind, de regulă, mai mic decât cel al rezidenţilor; cutoate acestea, sunt tot mai numeroase situaţiile în care se obţin valori supraunitare ale indicatorului(Franţa, Cipru, Ungaria, cât şi: Braşov, Constanţa, Prahova, ce înregistrează densităţi ale circulaţieituristice de 1,2-1,5) ceea ce implică eforturi suplimentare de organizare din partea societăţilorcomerciale şi administraţiei locale.Preferinţa relativă pentru turism (Pr) este un alt indicator ce exprimă proporţia - faţă detotalul emisiunii turistice a unei ţări sau faţă de totalul populaţiei rezidente (P) - a celor care opteazăpentru o anumită destinaţie de vacanţă. Preferinţa relativă se poate calcula, şi astfel încât să seobţină repartiţia geografică a plecărilor/sosirilor de turişti. Prin determinări succesive se pot efectuamutaţii în structura circulaţiei turistice.Din categoria indicatorilor valorici, mai important, este volumul încasărilor/cheltuielilor(Vi/Vch) în turism; acesta poate fi determinat global, pentru întreaga activitate sau distinct pentruturismul intern şi internaţional, pe zone turistice, pe forme de vacanţă, pe tipuri de activităţi. Înpractica turistică se mai întâlnesc şi alţi indicatori, fizici, sau valorici, cum sunt:‣ numărul mediu de turişti într-o perioadă dată;‣ distribuţia anuală a sosirilor de turişti;‣ gradul de fidelitate a clientelei etc.10
indicatori mai mult sau mai puţin relevanţi pentru dimensiunile, structura şi evoluţia circulaţieituristice.Evoluţia circulaţiei turistice este urmărită şi analizată atât pe plan mondial, cât şi pe planintern, la nivelul ţărilor emitente sau primitoare de turişti, după mai multe criterii, din care se potdesprinde următorii indicatori:‣ dinamica sosirilor de turişti în turismul internaţional mondial;‣ repartiţia în spaţiul geografic regional a mişcării turistice;‣ structura curentelor turistice (plecări sau sosiri în interes de serviciu, pe forme de turismorganizat, individual şi în tranzit, gruparea turiştilor după mijloacele de transport folositepentru deplasările în scopuri turistice etc );‣ evoluţia indicatorilor economico-financiari ai industriei turistice etc.Definirea cantitativă a cererii turistice reprezintă punctul de plecare în elaborarea strategieide constituire a ofertei turistice adaptate la piaţă. Evaluarea sa se bazează pe diferite metode de tipulmodelelor, acestea având la rândul lor, diferite grade de complexitate.Cea mai simplă metodă de determinare cantitativă a cererii este calcularea coeficientului deelasticitate în raport cu variaţia veniturilor sau a preţurilor şi alţi factori de natură economică,socială, psihologică şi politică. Valoarea coeficientului de elasticitate a cererii turistice diferă de laun tip de cerere la altul, de la o perioadă la alta, de la o ţară la alta şi scade proporţional cu creştereagradului de dezvoltare economică. Coeficientul de elasticitate este puternic influenţat şi demotivaţie. Cererea turistică a unei ţări poate fi considerată ca o sumă între cererea pentru serviciituristice în interiorul ţării şi cererea pentru turism internaţional. Intensitatea plecărilor în vacanţă adiferitelor categorii socio-profesionale din populaţia unei ţări, ponderată cu importanţa în populaţiatotală a respectivelor categorii, precum şi cu dimensiunea medie a familiilor din structuraselecţionată, ne oferă, cu aproximaţie, dimensiunile cererii turismului de vacanţă, la un moment dat.La aceasta, prin aplicarea coeficientului de elasticitate, se prezumă modificarea cererii totale, odatăcu modificarea variabilelor de piaţă. Deci metoda coeficienţilor de elasticitate, aplicată în scopprevizional, ia în calcul mai multe variabile şi se derulează în două etape: elaborarea tabelului devariabile a căror contribuţie la evoluţia cererii de turişti este certă şi importantă, şi cuantificarea,prin coeficienţi de elasticitate, a contribuţiei fiecărei variabile la evoluţia cererii de turism.5.Mecanismul de formare şi orientare a fluxurilor turistice11
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi