COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

7. publicitate;8. asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritatea şi alte activităţi similare;9. alte servicii.Principalele categorii de servicii pentru producţie, care pot fi totodată incluse şi în sferaserviciilor pentru populaţie, sunt considerate de marea majoritate a specialiştilor 1 în domeniuurmătoarele:- comerţul- transporturile- telecomunicaţiile- serviciile de intermediere financiară- serviciile de cercetare-dezvoltareComerţul este considerat serviciul principal fără de care nu se poate desfăşura viaţaeconomică, dat fiind faptul că prin această activitate se încheie un ciclu economic, dând conturtuturor eforturilor anterioare. Se cunoaşte faptul că, indiferent de gradul de dezvoltare a unei ţări,comerţul deţine un procent însemnat în crearea PIB comparativ cu toate celelalte categorii deservicii. Astfel, comerţul participă cu procente cuprinse între 10-25% la realizarea PIB şi cu unprocent de 10% populaţie ocupată în comerţ din total populaţie activă, însă referitor la acestultim indicator putem spune că există diferenţe mari de la o ţară la alta în funcţie de gradul dedezvoltare şi implicit de gradul de introducere a progresului tehnic în acest domeniu. Putemaduce în atenţie şi aspectul conform căruia forţa de muncă are un rol important cu toate că omultitudine de operaţiuni din acest domeniu de activitate au fost mecanizate, multe alteleneputând fi realizate decât manual.Din datele statistice referitoare la comerţ, prezentate în capitolul anterior, putem afirmacă în România activitatea de comerţ se bucură de o relativă stabilitate in ceea ce priveştepopulaţia ocupată, numărul de întreprinderi de comerţ ce deservesc agenţii economici, cifra deafaceri, indiferent de conjunctura economică, fluctuaţiile critice, etc.Actualmente putem asista şi la accentuarea gradului de concentrare a activităţii decomerţ, aspect ce se manifestă prin creşterea numărului firmelor comerciale mari paralel cumenţinerea la cote ridicate a numărului de unităţi comerciale mici. Nu putem neglija tendinţa deconcentrare prin asociere voluntară a unor firme mici care urmăresc să-şi crească forţa de piaţă.Apar în urma asocierii cooperativele comerciale care unesc mai mulţi comercianţi en detail saulanţurile voluntare ca reunesc atât en grosişti cât şi detailişti, etc. Comerţul zilelor noastre aduceîn prim plan cea mai utilizată formă de asociere şi anume franşiza care presupune folosireaaceloraşi forme de vânzare materiale şi reţele de către mai multe firme, sub o marcă unică.