obţinere de informaţii de pe situ-rile băncilor într-un timp record şi evitând aglomeraţiile de laghişee, dar mai ales eliminarea timpului de aşteptare a salariaţilor pentru primirea chenzinelor dela casieriile unităţilor prin posibilitatea de a folosii cardurile la bancomatele aşezate de cătrebănci în locuri din cele mai diverse şi care pot fi folosite non-stop. Tot prin intermediul acestorinfrastructuri bancare pot fi efectuate plata unor diverse alte servicii precum factura telefonică,gazele, contravaloarea consumului energetic, diverse rate ale creditelor, etc.Ca o scurtă concluzie a celor spuse anterior, putem aprecia că serviciile şi în special celepentru populaţie contribuie într-un mod susţinut la sporirea timpului liber care devine în viaţamodernă un suport extrem de solit al reducerii şi chiar eliminării stresului şi a efectelor nocivepe care le generează această „maladie” generală a zilelor noastre.SERVICIILE ŞI MODUL DE FOLOSIRE A TIMPULUI LIBERÎn ceea ce priveşte utilizarea timpului liber, acesta este destinat odihnei, recreării,distracţiei-agrementului, turismului, dar şi autoinstruirii, autoeducaţiei, practicării unor „hobbyuri”etc. Modalităţile de utilizare a timpului liber şi activităţile corespunzătoare diferă, în funcţiede dimensiunile şi localizarea acestuia (timp liber zilnic, săptămânal, din concediu de odihnă).Astfel, timpul liber din cursul unei zile este destinat cu precădere autoinstruirii, activităţiidistractive, întâlnirilor etc., timpul liber la sfârşit de săptămână va fi folosit în scopuri de turism,activităţi sportive, vizionări de spectacole, hobby-uri etc. În ceea ce priveşte concediul de odihnă,acesta este destinat în special turismului, pentru odihnă sau scopuri culturale, tratament balnearetc. Trebuie precizat şi faptul că folosirea timpului liber prezintă particularităţi în funcţie defiecare individ în parte. Serviciile sunt antrenate în proporţie însemnată în crearea condiţiilorpentru petrecerea timpului liber, cât şi în folosirea propriu-zisă a acestuia.Între modalităţile principale de utilizare a timpului liber se înscriu: urmărirea programelorde radio şi televiziune, vizionarea de spectacole, filme, vizitarea de muzee, expoziţii, opere deartă, turism, activităţi sportive ş.a.Diversitatea şi numărul sporit de canale de radio şi televiziune oferă o varietate mare depetrecere a timpului liber în special cel cotidian la un preţ extrem de scăzut regăsit înabonamentul lunar perceput de prestatorii acestor servicii.După părerea mea, privitul la televizor este expresia sărăciei si a comodităţii, din păcate.E adevărat, afli o mulţime de lucruri fără să te coste prea mult, dar trebuie precizat că instrăinătate ziarele şi revistele, la fel ca şi spectacolele şi manifestările sportive se vând mult maibine decât la noi, nu fiindcă sunt mai ieftine, ci pentru că lumea îşi permite să dea bani şi peacest tip de distracţii si surse de informaţii.Spuneam mai înainte ca, din cauza nivelului scăzut de trai, urmărirea programelor deteleviziune este principalul mod prin care oamenii îşi petrec timpul liber. Constatăm că această
cultură de masă promovată de mass-media este nocivă, cu excepţia emisiunilor de informaţii.Sunt emisiuni de divertisment sau de aşa-zis divertisment si apelăm la această cultură în care seacumulează în mod pasiv informaţii de proastă calitate, asistând la un divertisment de prost gust.Vorbeam de acest paradox: timpul liber a crescut comparativ cu ceea ce era înainte de 1989 si,totuşi, ne plângem că nu-l avem. Eu cred că timp liber există, dar nu ştim să-l folosim.Activităţile sportive sunt altă modalitate de a petrece timpul liber şi aici ne referim lapracticarea unor forme ce pasionează fiecare individ în parte, contribuind astfel la menţinereatonusului şi a sănătăţii. În ultima vreme se manifestă ca o modă frecventarea sălile sportive deîntreţinere, îmbinând astfel utilul cu plăcutul.Totuşi cea mai concretă formă de utilizare a timpului liber rămâne turismul în extrema sadiversitate. Turismul este activitatea asociată în mod frecvent cu odihna şi recrearea, sport,cultură şi natură şi tocmai de aceia trebuie planificat şi practicat ca un mijloc privilegiat derealizare individuală şi colectivă . S-a ajuns la concluzia că atunci când turismul este practicat cusuficientă inteligenţă devine un mijloc de neînlocuit de autoeducare, toleranţă mutuală şi deobservare a diferenţelor dintre popoare şi culturi precum şi diversitatea acestora.Nu trebuie să omitem faptul că o consecinţă a aprecierii complete a eficienţei din turismeste şi luarea în considerare a economiilor pe care societatea le face la unele cheltuieli sociale(concedii de boală, cheltuieli de spitalizare), ca efect al reducerii cazurilor de îmbolnăvire sau aduratei acestora. Formele de turism practicate de către fiecare persoană în parte diferă în funcţiede timpul liber alocat (cotidian, periodic, etc.) dar şi de motivaţiile ce-i determină să apeleze laaceste forme.Turismul social capătă la noi o amploare deosebită şi asigură accesul la actul de turism aunor categorii defavorizate ale populaţiei, având astfel un important rol de protecţie socială.Această formă de turism face parte din <strong>dr</strong>eptul <strong>univ</strong>ersal de recreere şi odihnă turistică pentru unnumăr mare de persoane.Evoluţia economică mondială, dar mai ales pe plan european, arată o scădere generală aputerii de cumpărare a populaţiei, o creştere a şomajului, o reducere a timpului liber alocatconcediilor şi vacanţelor în favoarea unor activităţi aducătoare de venituri suplimentare,fragmentarea vacanţelor. Ca atare trebuie făcut ceva, astfel încât turismul să fie o şansă pentrutoţi, nu numai pentru cei privilegiaţi.Principalele forme de turism social în ţara noastră pot fi considerate următoarele:o Turismul balnear şi de odihnă prin asigurări sociale de stat. Analizele relevă că deşicheltuielile sunt mai mari decât veniturile, numărul celor care beneficiază de bilete pentrutratament balnear şi odihna acordate prin sistemul de asigurări sociale a crescut în ultimii ani cucirca 53% şi respectiv cu 61,1%.
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117: număr şi de o calitate direct pro
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi