COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

Specializarea în turism - exprimată prin poziţia dominantă a acestei ramuri în structuraeconomiei anumitor ţări - este determinată de existenţa unei oferte atractive şi a unei industriituristice performante, capabile să satisfacă, la un înalt nivel calitate exigenţele cererii externe 3 .Un flux turistic este reprezentat de „un număr de persoane care circulă într-un bazin decerere şi unul de ofertă", formarea şi amploarea lui fiind condiţionate de caracteristicile celor douăbazine şi de o sumă de factori, de natură foarte diversă, care modelează intensitatea şi structuracirculaţiei turistice internaţionale.Corespunzător, turismul internaţional poate fi exprimat prin totalitatea fluxurilor ce iaunaştere între ţările (zonele) emiţătoare şi cele receptoare.Bazinele de cerere sunt, de regulă, ţările dezvoltate economic, ce oferă locuitorilorposibilitatea efectuării unor călătorii internaţionale; ele se mai numesc importatoare, întrucâtcălătoriile rezidenţilor în afara graniţelor presupun cheltuieli valutare. Bazinele de ofertă suntreprezentate de zonele cu atracţii turistice deosebite, ţările respective beneficiind de încasărivalutare, având astfel statutul exportatorilor, în această situaţie, fluxurile turistice se realizează princonfruntarea, pe piaţă, a importatorilor şi exportatorilor, putând fi asimilate fluxurilor de bunuri şievoluând după mecanisme şi legităţi asemănătoare.Cercetările întreprinse asupra cauzelor formării fluxurilor turistice au evidenţiat, caprincipale motive ale călătoriilor internaţionale:‣ oferta de vacanţe limitată a ţărilor emiţătoare;‣ inaccesibilitatea unor produse turistice, fie din cauza preţurilor ridicate, fie datorită uneivalorificări mai bune, la export, a produselor respective;‣ absenţa unor produse turistice (ex., condiţii pentru cura helio-marină);‣ cererea pentru produse turistice specifice (unicate).Corelat cu aceste motive, dar şi cu altele, generate de atractivitatea unor factori naturali,dorinţa de cunoaştere, evenimente cultural-artistice, activităţi profesionale etc., fluxurile turisticepot fi structurate, după conţinutul lor, în două mari categorii: „sun-lust" şi „wonder-lust". Fluxurilede tip „sun-lust" sunt asociate turismului de soare sau determinat de alte condiţii naturale (zăpadă,resurse termale) şi se formează, în principal, sub incidenţa preţurilor şi distanţelor; pentru fluxurile„wonder-lust" - turism de cunoaştere (cultural, participarea la diverse manifestări ştiinţifice,artistice, sportive) - factorul decisiv este calitatea ofertei şi diferenţierea ei în raport cu cea internă.Analiza circulaţiei turistice internaţionale evidenţiază, din punctul de vedere al distribuţieigeografice şi al distanţelor dintre zonele de emisie şi cele de recepţie, existenţa unor:3 Este cazul ţărilor dezvoltate din Europa (Franţa, Spanie Italia, Austria, Elveţia, Germania şi Marea Britanie) şi dinAmerica de Nord (SUA ş Canada) care, dispunând de un potenţial natural şi antropic deosebit şi/sau de echipamente şiinfrastructură moderne, asociate cu o forţă de muncă superio calificată, se constituie ca principali generatori şi receptoriai fluxurilor turistici internaţionale.12