complex al celor două pieţe: a serviciilor şi a mărfurilor. Însă, cererea turistică se manifestădiferenţiat ca volum şi structură, atât în timp cât şi în spaţiu, în funcţie de formele de turismpracticate, de destinaţiile călătoriilor, de scopul lor şi de durata lor, de gradul de individualizare apreferinţelor pentru servicii şi mărfuri.Piaţa turistică, în ansamblul ei, poate fi delimitată şi din punct de vedere spaţial: piaţaturistică naţională limitată la întregul teritoriu naţional al unei ţări şi piaţa turistică internaţională,cuprinzând teritoriile naţionale ale statelor cu care s-a stabilit sau urmează a se stabili în perspectivărelaţii turistice 5 .În ca<strong>dr</strong>ul pieţei turistice naţionale se au în vedere oferta şi cerea turistică a populaţiei uneiţări (turismul intern). În acest fel, atât confruntarea ofertei cu cerea, cât ţi consumul turistic serealizează strict în interiorul graniţelor naţionale ale unui stat suveran. La rândul ei, piaţa turisticăinternă poate fi limitată şi la piaţă regională, locală etc., în funcţie de arealele de interes turistic.În cazul pieţei turistice internaţionale, fiecare ţară se manifestă şi apare în raport cu o altăţară atât în calitate de ofertantă de servicii turistice, deci furnizoare de produse turistice şibeneficiară de turişti (ţară primitoare de turişti), cât şi în calitate de ţară solicitantă de serviciituristice, consumate de turiştii pe care-i furnizează (ţară trimiţătoare de turişti). Se înţelege de lasine că acest consum turistic al ţărilor emitente are loc în limitele graniţelor teritoriului naţional alţărilor primitoare.Pentru ţările ofertante de produse turistice, pieţele turistice externe de unde provinconsumatorii străini de servicii turistice sunt pieţe active (generatoare de fluxuri turistice), iar pentruţara trimiţătoare pieţele externe de destinaţie spre care se în<strong>dr</strong>eaptă fluxurile de turişti sunt pieţepasive.În consecinţă, dimensiunile pieţei turistice mondiale sunt influenţate de raporturile de forţădin ca<strong>dr</strong>ul pieţei turistice internaţionale, de fenomenele conjuncturale, de gradul de complexitate aofertei turistice şi de reorientarea posibilă a cererii spre anumite produse noi pe care le oferăprestatorii de pe alte pieţe naţionale competitoare.Cunoscând că cererea turistică este în continuă evoluţie, înregistrându-se o redistribuirepermanentă a fluxurilor de turişti între diferitele destinaţii tradiţionale şi, în acelaşi timp, orientarespre destinaţii noi, poziţia pe piaţă a unui produs turistic, prin analogie cu piaţa de mărfuri, trebuieanalizată în funcţie de o serie de date caracteristice privind: capacitatea teoretică a pieţeituristice(piaţa teoretică); piaţa turistică potenţială; piaţa turistică abordabilă pentru un tour-operator;piaţa turistică efectivă(reală); ponderea produsului turistic oferit şi comercializat de o agenţie deturism pe piaţă.;5 A se vedea şi lucrarea: ZAHARIA M., ZAHARIA C., DEAC A. şi VIZINTEANU F,: Management, teorie şi aplicaţii,Capitolul 6: Piaţa, barometru în funcţionarea sistemului de management al organizaţiei, pag. 103 – 126, EdituraTehnică, Bucureşti, 2005.14
Capacitatea teoretică a pieţei turistice (piaţa turistică teoretică) reflectă limitele de absorbţiea unui produs turistic pe o piaţă determinată, fără a lua în considerare limitele impuse consumuluiprin nivelul preţurilor şi tarifelor practicate. Cu alte cuvinte, reflectă necesarul pieţei analizatepentru consumul unui anumit produs turistic(de exemplu tratamentele balneo-medicale), capacitateteoretică determinabilă pe baza următoarei relaţii: Pt=K*Y, unde: Pt = piaţa turistică teoretică; K =totalul consumatorilor potenţiali ai produsului turistic analizat (în ca<strong>dr</strong>ul exemplificat, totalulconsumatorilor potenţiali care au nevoie să beneficieze de tratamente balneomedicale); Y=capacitatea medie de consum sau intensitatea medie;solicitările pentru produsul turistic analizat,într-o perioadă de timp, stabilită ca perioadă de referinţă.Piaţa turistică potenţială reprezintă cererea totală pentru un anumit produs turistic,luând înconsiderare un nivel determinat de preţuri şi tarife, apreciate că vor fi acceptate de consumatoriipotenţiali în cauză. Piaţa turistică potenţială pentru un produs turistic cuprinde deci o sferăeconomică mult mai largă decât piaţa turistică efectivă (reală), deoarece modificările încomportamentul clientelei sunt influenţate , în permanenţă, de o serie de factori economici şi socialicu efecte pe termen scurt sau mediu, ce pot provoca, într-o perioadă determinată, restrângerea saulărgirea limitelor pieţei turistice reale ale unui produs turistic.Piaţa turistică abordabilă este o funcţie a forţei economice a unei agenţii de turism şi aabilitaţii ei de a modela ofertele de produse turistice mai bine adaptate la cererea pieţei.Piaţa turistică efectivă reprezintă totalul produselor turistice vândute pe piaţa respectivăîntr-o perioadă determinată de timp. Raportul dintre piaţa turistică efectivă şi piaţa turisticăpotenţială reflectă gradul de saturaţie al pieţei, în funcţie de care agenţiile de turism îşi orienteazăpolitica de vânzare a produsului turistic 4 .Piaţa este nesaturată dacă volumul ei este mai mic decât potenţialul pieţei (oferta deproduse este sub nivelul cererii-cel puţin în anumite perioade dintr-un an calendaristic). În acest caz,pe piaţa analizată există încă necesităţi pentru un anumit produs turistic ce nu pot fi satisfăcute, fiedin cauza insuficienţei capacităţii de primire (receptoare) disponibile, fie din cauza un or oferteneatractive. În mod similar, piaţa este suprasaturată dacă oferta turistică este excedentară, în raportcu capacitatea de absorbţie a pieţei.Practic elementele constitutive ale pieţei turistice sunt:a) Ofertanţii de produse turistice sunt reprezentaţi de agenţii economici al căror obiect deactivitate îl constituie serviciile turistice (societăţile comerciale de turism), care pe baza investigăriicererii turistice locale, naţionale şi internaţionale, alcătuiesc oferta turistică. Oferta turistică4 O agenţie de turism este saturată dacă volumul ei este egal cu potenţialul pieţei, respectiv, dacă cererea solvabilăpentru produsele turistice este satisfăcută în întregime prin vânzările realizate.15
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi