COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...

More documents

Recommendations

Info

6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAMENTUL CAPITALULUIAvand in vedere ca munca este factorul de productie cel mai important al oricareiactivitati economice, productivitatea muncii este cel mai mult utilizata ca indicator relevant inanalizele macroeconomice.Productivitatea muncii poate fi definita, mai intai, ca forta productiva a muncii,adica sub forma capacitatii (posibilitatii) fortei de munca de a crea, intr-o perioada de timp, unanumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. Productivitatea muncii exprimaeficienta cu care este consumata munca.De obicei, eficienta muncii este identificata cu productivitatea muncii. Daca avemin vedere ca productivitatea muncii reprezinta eficienta cu care este cheltuita munca si catoate cheltuielile sunt la originea lor munca, atunci aceasta nu este altceva decat eficientamuncii, iar suprapunerea echivalenta stabilita intre cele doua notiuni pare sa fie corecta. Ori,cum afirma inca o serie de economisti, ,,produsul muncii nu este acelasi cu efectul muncii".Sunt situatii cand efectul muncii este mult mai cuprinzator decat produsul munii, el nefiinddat numai de productie. Cu cat inaintam de la micro spre mezo si macroeconomie, cu atat maimare devine sfera efectelor muncii, in sensul cuprinderii atat a elementelor care se pot masuracat si a celor nemasurabile. In aprecierea productivitatii muncii se iau in considerare doaracele efecte care se pot masura.Literatura de specialitate formuleaza insa si opinia conform careia productivitateamuncii se deosebeste de eficienta muncii, chiar daca efectul muncii nu ar contine acesteelemente nenasurabile. Astfel, ponind de la faptul ca productivitatea muncii este raportuldintre o cantitate de productie si munca cheltuita pentru obtinerea ei si ca efectul util alproductiei nu se masoara prin volumul productiei, produs final (util sau inutil) se considera casporirea ,,productiei unor produse inutile poate mari productivitatea muncii, dar reduceeficienta ei". Dar piata nu ia in considerare decat acele produse utile, care corespund unortrebuinte reale ale omului. Deci, din acest punct de vedere, nu se poate ca intr-o intreprinderesa creasca productivitatea muncii si sa scada eficienta ei. De asemenea, privind aceastaeficienta nu numai din punctul de vedere al efectelor utile masurabile, ci si sub aspectulimplicatiilor ecologice, se poate ca intr-o intreprindere productivitatea muncii sa creasca dar,prin poluarea mediului inconjurator si prin ignorarea in general a problemelor mediului,eficienta activitatii sa nu raspunda unui criteriu de baza, al calitatii.Marimea productivitatii munciise masoara fie prin cantitatea si calitatea bunurilorobtinute cu o unitate de munca, fie prin cheltuiala ce revine, pe o unitate de bun economic.39
Raportul dintre productia (Q) si factorul munca (L) sau intre munca si productie masoaraproductivitateamedie in (WL).WL= Q/L;WL= L/QProductivitatea marginala a muncii (WmL) reprezinta suplimentul de productie(DQ) obtinut ca urmare a utilizarii unei cantitati suplimentare de munca (DL), in conditiile incare ceilalti factori sunt presupusi constanti. Ea se exprima prin relatia:DQW mL = _____DLsau ca derivata fuctiei de productie in raport cu factorul muncaWmL=dQ/dLComparandu-se cu evolutia productiei ca urmare a modificarii factorului munca sevor stabili limitele productivitatii medii si marginale intre care se poate obtine productiaoptima; se elimina situatiile cand productivitatea marginala a unui factor este negativa,alegandu-se cele in care productivitatea medie si marginala sunt descrescatoare, dar ramanpozitive. In practica economica, se folosesc diferite modalitati de exprimare a productiei si acheltuielilor de munca. Astfel, productia se exprima in unitati naturale, natural-conventionalesi valorice, iar cheltuielile de munca se pot exprima in unitati de timp sau numar de salariati.Determinarea productivitati muncii in unitati naturale (productivitatea fizica amuncii), desi reflecta exact gradul de eficienta a muncii, are o o aplicabilitate limitata,deoarece poate fi folosita numai pentru intreprinderi cu productii omogene. In conditiileproducerii unor bunuri materiale cu caracteristici diferite, dar de acelasi tip, pentru calcululproductivitatii muncii se foloseste metoda unitatilor natural-conventionale, care asiguraconditii unitare de masura pentru toate produsele de acelasi tip. Exprimarea productivitatimuncii in unitati valorice are avantajul ca permite o apreciere unitara la nivelul acesteiapentru toate genurile de produse si implicit comparabilitatea intre ramuri si la niveluleconomiei nationale. Exista si o serie de inconveniente ce decurg din faptul ca pretul semodifica in raport cu cererea si oferta; sortimentele produse (care au preturi diferite) seschimba, ceea ce modifica nuvelul real si dinamica productivitatii muncii. Productivitateamuncii se poate calcula pe ora, zi, luna, trimestru, an, pe un lucrator, la nivelul unitatiloreconomice, ramura sau la nivelul economiei nationale, utilizandu-se corespunzator diferiti40
Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi
show all

COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...