capital/munca.Constrangerea bugetara genereaza un anumit tip de comportament. Dupa cum s-aaratat mai inainte, comportamentul producatorului implica luarea in considerare a limitelorresurselor economice de care dispune, la un moment dat.Dreapta de buget sau <strong>dr</strong>eapta de isocost reprezinta ansamblul combinarilor decapital si munca posibile la un cost total dat, la un buget dat si la un pret dat al factorilor.Pentru a determina alegerea optimala a producatorului, se iau in considerare isocuantele silinia de isocost; optimul se obtine in punctul de tangenta intre isocost si isocuanta. In acestpunct, rata marginala de substituire este egala cu inversul raportului preturilor factorilor deproductie. Schimbarea ,,de scara de productie" exprima un alt comportament alintreprinzatorului. ,,Echilibrul" producatorului a fost cercetat in cazul in care acesta dispuneade un buget de un volum dat de resurse.Atunci cand intrepriderea mareste volumul productiei sale, presupunand ca eadiispune, de-acum inainte, de resurse mai mari, face sa apara o noua <strong>dr</strong>eapta de buget (<strong>dr</strong>eaptade isocost) deplasata spre <strong>dr</strong>eapta sus si paralela fata de <strong>dr</strong>eapta precedenta (Q2 si Q3 fata deQ1). La fiecare nivel al productiei, combinarea optimala capital-munca este determinata printangenta unei noi isocuante cu <strong>dr</strong>eapta de isocost. Se formeaza diferite puncte de echilibru (-E1, E2 si E3-); curbele Q2 si Q3 sunt denumite ,,cai de expansiune" sau ,,linie de scara. Elepun in evidenta cresterea cantitatilor de factori utilizati, cresterea consecutiva a bugetului, inconditiile in care preturile relative ale factorilor sunt presupuse constante. Cand calea deexpansiune este o <strong>dr</strong>eapta,cei doi factori progreseaza in acelasi proportii in timpul expansiuniiintreprinderii, fiind vorba de schimbare de scara fara substituire. Atunci cand schimbareadimensiunii productiei se realizeaza cu substituire de factori, linia de scara sau calea deexpansiune are forma unei linii frante.Relatia: cost de productie mediu - randament. Pe termen lung, la un nivel alpreturilor factorilor, relatia cost - randament se prezinta astfel: -randamentullui crescator iicorespunde un cost mediu descrescator; randamentul constant ii corespunde un cost mediuconstant; randamentului descrescator ii corespunde un cost mediu crescator.Curba de cont mediu pe termen lung (CMTL), denumita si ,,curba infasuratoare",este tangenta la fiecare curba de cost pe perioada scurta. Curba infasurata arata diferiteleevolutii ale costului mediu, cand intreprinderea alege, de fiecare data, scara de productie ceamai eficace. Se pot desprinde mai multe concluzii:a) in faza randamentelor crescatoare, costul mediu descreste pe termen lung,ceea ce inseamna ca productivitatea medie a crescut si, deci, cantitatea produsa sporeste mai35
epede decat cantitatea factorilor utilizati; intreprinderea realizeaza economii de scarab) in faza randamentelor constante, costul mediu este constant pe termen lung,ceea ce inseamna ca productivitatea medie este constanta, si, deci. cantitatea produsa sporestein acelasi ritm cu cantitatea de factori utilizati; intreprinderea nu realizeaza nici o economie descara; punctul SME corespunde scarii minim eficace. Scara minim eficace reprezinta aceadimensiune de productie, incepand de la care intreprinderea atinge costul mediu minim petermen lung.c) in faza randamentelor descrescatoare, costul mediu creste pe termen lung,ceea ce inseamna ca productivitatea medie se micsoreaza si, deci, cantitatea produsa semareste mai putin repede decat cantitatea de factori utilizati; in acest caz intreprindereainregistreaza dezeconomii de scara. Dezeconomiile de scara se explica prin accea ca, la unmoment dat , factorii de economii de scara se epuizeaza, avand loc, in schimb, cresteri alecosturilor fixe de gestiune (administrarea mai grea, comunicatii interne mai complexe,incetineala a deciziilor, etc) ceea ce determina curba de cost mediu pe termen lungcrescatoare.Randamentul de substituire reprezinta castigul de productivitate realizat deintreprindere prin substituirea unui factor de productie prin altul. Spre deosebire derandamentul de scara ce presupune o proportie constanta a factorilor capital si munca (R/L),randamentul de substituire se obtine atunci cand intreprinderea modifica modelul sautehnologic si schimba raportul (K/L). In activitatea concreta de reducere a costului,producatorii iau in considerare acel proces de productie care este eficient nu numai din punctde vedere tehnic, ci si economic. Ei compara preturile factorilor si aleg acei factori care -asigurand aceleasi efecte cantitative si calitative- combinati si substituiti asigura costuriglobale mai mici si, deci, profituri mai mari.Micsorarea costurilor necesita ridicarea nivelului de calificare a lucratorilor,perfectionarea echipamentului tehnic, a tehnologiilor de fabricatie, a activitatii deadministrare, de gestiune si conducere,etc. In epoca contemporana, perfectionarile factorilorde productie au loc in conditiile in care introducerea in productie a rezultatelor creatieistiintifico-tehnice presupune costuri suplimentare. In general, insa, pe masura progresuluistiintei si tehnicii, se creeaza posibilitatea micsorarii costurilor pe unitatea de rezultat; petermen mediu si lung, asemenea costuri sunt nu numai recuperate prin efecte mari si decalitate, dar si potentatoare de profituri si alte avantaje individuale si sociale.36
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi