COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

În categoria turiştilor activi se înscriu toţi vizitatorii ce formează grupuri eterogene, dar autotuşi o trăsătură comună:tendinţa de a concilia mijloacele economice cu dorinţa de a-şi satisfacecererea pentru diverse forme de consum turistic. Aceşti turişti aparţin păturilor sociale careapreciază că este necesar să-şi părăsească reşedinţa obişnuită pentru a pleca în vacanţă şi care, dinpunct de vedere economic şi cultural, dispun atât de anumite posibilităţi, cât şi de discernământ şiselecţie privind formele de turism şi destinaţiile preferate. Oricare ar fi mobilul motivaţiilor ce vorgenera concretizarea nevoilor acestora, pot fi exemplificate unele trăsături comune alemanifestărilor de consum, începând cu nevoile elementare pentru odihnă fizică, nervoasă şi moralăşi continuând cu nevoile de destindere, agrement-divertisment şi setea de cultură, toate rezultânddin desprinderea temporară din cotidian prin activităţi sportive, jocuri de societate, contacte cupopulaţia autohtonă, acumulare de noi cunoştinţe etc. Satisfacţia consumului turistic esteamplificată de sentimentul că îşi pot alege deliberat mediul destinaţiilor de vacanţă, ştiind căelasticitatea bugetului lor le permite şi posibilitatea de a decide asupra perioadei şi duratei sejurului,asupra formelor de cazare şi asupra organizării „loisir”-ului. Desigur, libertăţile enumerate suntrelative, dar sentimentul deciziei de selecţie este un factor determinant al dimensiunilor consumuluituristic.În termeni generali sunt catalogaţi turişti „pasivi”(sau „captivi”) cei care ar dori să sedeplaseze în călătorii de vacanţă, dar nu dispun de suficiente posibilităţi materiale pentru a-şi alegemijloacele preferate de transport şi de cazare, rămânând captivi, nevoiţi să accepte formuleleforfetare de vacanţă, pregătite şi comercializate de agenţiile tour-operatoare sau de agenţiileintermediare ale acestora. Nedispunând de suficiente posibilităţi pentru a-şi organiza pe contpropriu sejurul turistic, aceşti turişti se limitează la câmpul de selecţie a ofertelor de produseturistice pe care le consideră accesibile în limitele bugetelor modeste de vacanţă. Poate cel mai bunexemplu în această privinţă este oferit de formele turismului rural, unde turiştii acceptă deliberatcondiţiile modeste de confort, compensat însă plenar cu satisfacţiile căutate în mediul încă nepoluatfizic, chimic, fonic etc. al gospodăriilor ţărăneşti, ce păstrează încă nealterate tradiţiile culturale şide ospitalitate ale strămoşilor. Din acest punct de vedere, ţara noastră oferă perspective nebănuite dedezvoltare, dar încă puţin explorate şi cu atât mai puţin valorificate 2 .9. Particularităţile cererii şi consumului turistic şi principalii lor determinanţiAtât cererea cât şi consumul turistic prezintă o serie de particularităţi care îşi pun amprentaasupra modului de formare şi manifestare a acestora, asupra condiţiilor de realizare a echilibruluipieţei. Astfel:2 NISTOREANU P.: Turismul rural, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.24