dezvoltă numai după propriile sale reguli, iar noile mijloace de transport le înlocuiesc pe cele ce sedovedesc perimate. În epoca noastră, explozia turismului mondial a devenit nu numai posibilă, dar afost chiar provocată de evoluţia rapidă înregistrată în domeniul transporturilor.13. Conţinutul şi particularităţile eficienţei în turismCa orice componentă a sistemului socio-economic global, turismul, pentru a funcţiona şi a-şiîndeplini misiunea, este consumator de resurse şi producător de efecte, de rezultate. Ca atare,eficienţa sa prezintă trăsăturile definitorii comune tuturor ramurilor şi activităţilor din economie.În acelaşi timp, specificitatea acestui domeniu, reflectă şi varietatea şi natura resurselorconsumate, complexitatea şi multitudinea proceselor desfăşurate, diversitatea formelor deexteriorizare a rezultatelor etc. imprimă eficienţei unele determinări proprii şi particularităţi, atâtîn ce priveşte semnificaţia, cât şi modalităţile de evaluare sau indicatorii de măsurare.Potrivit accepţiunii generale, eficienţa presupune compararea eforturilor, exprimate prinintermediul valorii resurselor consumate, cu rezultatele, concretizate sub forma producţieirealizate. Întru-cât este vorba de compararea unor valori, eficienţa depinde, fără îndoială, deelementele menţionate-efecte şi eforturi -, dar şi de modul de evaluare a lor, de faptul căexprimarea valorică, realizată prin preţuri, înglobează inflaţie şi alte influenţe, denaturân<strong>dr</strong>ezultatul real al activităţii desfăşurate. În aceste condiţii, o analiza complexă şi corectă presupuneluarea în calcul şi a altor elemente, cum sunt structura resurselor, timpul, calitatea efectelor,impactul lor. O astfel de abordare corespunde pe deplin specificului activităţii turistice, exprimatde varietatea resurselor consumate, de multitudinea laturilor constitutive, de faptul că se a<strong>dr</strong>eseazăconsumatorului intern şi celui internaţional, de evaluările eficienţei la nivel micro şimacroeconomic. Astfel, eficienţa turismului înseamnă, în primul rând gospodărirea raţională amateriilor prime, combustibilului şi energiei, forţei de muncă şi atracţiilor naturale, ca şi folosireaintegrală a capacităţilor de cazare, de transport, de alimentaţie, etc. sau a fondurilor financiare. Deasemenea, eficienţa exprimă oportunitatea unor cheltuieli – de introducere a unor tehnologii noi deproducţie, de dezvoltare şi modernizare – ca şi în măsura în care activităţile desfăşurate răspundnevoilor turiştilor, pot fi procurate în condiţii optime şi utilizate cu maximum de rezultate.Eficienţa în turism prezintă aşadar o multitudine de faţete şi se exprimă printr-o paletă largăde indicatori, încercând să surprindă complexitatea activităţii, rezultatele înregistrate la nivelulfiecărei componente sau proces – transport, cazare, alimentaţie, agrement, turism intern, turisminternaţional şi ale domeniului în ansamblul său, latura economică şi socială, efectele directe şiindirecte.Un alt aspect se referă la raportul dintre latura economică şi cea socială a eficienţei. Fărăîndoială că obţinerea de profit reprezintă elementul esenţial, definitoriu al oricărei activităţi. Dar,36
având în vedere funcţiile turismului, respectiv contribuţia sa la menţinerea şi îmbunătăţirea stăriide sănătate a populaţiei şi, implicit, a forţei de muncă la lărgirea orizontului de cunoaştere, decultură a individului la promovarea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare pe planinternaţional, etc., latura socială a eficienţei nu poate fi ignorată sau presupusă a se realiza odatăcu cea economică, <strong>dr</strong>ept efect al intercondiţionărilor reciproce. Pornind de la premiza că „unsistem social viabil trebuie să producă cât mai mult, cât mai bine (eficient) şi să asigure cea maiechitabilă distribuţie a avuţiei produse, pe baza legilor sociale”, se impune găsirea echilibruluiîntre eficienţa economică şi cea socială sau, cu alte cuvinte acceptarea unor performanţeeconomice mai modeste, paralel cu realizarea condiţiilor necesare satisfacerii trebuinţelor deodihnă, sănătate, recreere, distracţie ale oamenilor.Pe de altă parte, date fiind interacţiunile din economie, dintre turism şi celelalte ramuri aleacestuia, desfăşurarea eficientă a activităţii se concretizează în obţinerea unor efecte directe,deduse din utilizarea fiecărui factor de producţie sau asociate fiecărui proces constitutiv aldomeniului în ansamblul său şi efecte indirecte, induse de turism asupra altor ramuri sau sectoareale economiei, cât şi asupra acesteia, în general.Eficienţa, privită <strong>dr</strong>ept calitatea activităţilor economice de a utiliza raţional resursele,prezintă, în cazul turismului, câteva semnificaţii proprii.În primul rând, este vorba de faptul că, între factorii de producţie specifici, un loc importantrevine ca<strong>dr</strong>ului natural şi valorilor de patrimoniu cultural-artistic şi istoric, resurse de marefragilitate, a căror exploatare trebuie realizată cu multă grijă întrucât se pot deteriora extrem deuşor şi irevocabil, conducând la scăderea atractivităţii şi, pe termen lung, la diminuarea sau chiardispariţia activităţii turistice în perimetrele respective. În aceste condiţii, modul şi ritmul utilizăriiresurselor, într-un cuvânt eficienţa, trebuie subsumată exigenţelor unei dezvoltări durabile.Un alt aspect, propriu eficienţei turismului, porneşte de la necesitatea acesteia la cerinţelereale ale societăţii, la satisfacerea nevoilor individuale şi colective de creştere a standardului deviaţă şi are în vedere diversitatea trebuinţelor cărora se a<strong>dr</strong>esează – trebuinţe de ordin material şispiritual -, evoluţia lor deosebit de dinamică şi impactul asupra condiţiilor existente. În acestcontext, se pune problema corelării rezultatelor economice cu asigurarea accesului la vacanţepentru categorii tot mai largi ale populaţiei, cu atât mai mult cu cât, dat fiind caracterul dominantimaterial al nevoilor, poziţia lor în ierarhia necesităţilor, ele nu sunt totdeauna foarte clare,indivizii nu conştientizează pe deplin acuitatea lor.Practic, eficienţa în turism este echivalentă cu obţinerea unor rezultate pozitive atât peansamblul activităţii, cât şi pe fiecare componentă în parte, fie că este vorba de un agent economicsau un tip de prestaţie.37
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi