6. respingerea tezei adverse: se bazează atuuri care pot respinge obiecţii posibile sauargumente contrare;7. digresiunea: seamănă cu o scurtă pauză, care are rolul de a destinde auditoriul, de arelaxa atmosfera sau de a evidenţia un aspect concludent al expunerii;8. încheierea: este finalul expunerii, cu rolul de a puncta concluziile principale şi de acreea o anumită legătură, benefică în viitor, cu auditoriul.Dan Voiculescu consideră că “în mod cert comunicarea umană este un sistemcomplex şi din această cauză trebuie înţeleasă holistic” 7 . Comunicarea, ca act în sine, este unsistem de transmitere a mesajelor, care sunt preluate de către oameni (receptori) de la oameniidin jurul lor (emiţători) şi prelucrate pentru a fi înţelese.Paradigma sistemului de comunicareapare ca sumă de cinci procese :• tipologie; percepţia, memorarea şi redarea informaţiilor (individul, aflat fie pepoziţie de emisie, fie de recepţie, localizează informaţii pe care le clasifică şile înmagazinează pentru folosinţă ulterioară);• conceptualizare; reconsiderarea mesajelor prin prisma transformării lor înprincipii şi legităţi în corelare cu natura cunoaşterii, obţinerea şi interpretareainformaţiilor (o dată memorate, datele sunt interpretate, primesc sensuri noi);• simbolizare; tot ce poate fi transmis poate fi şi codificat prin simboluri şi prinatenta lor selectare (sensurile noi reprezintă şi moduri noi de exprimare aconţinutului);• organizare; modul de ordonare şi stabilire a ca<strong>dr</strong>ului de relaţii în interiorulcăruia are loc de fapt comunicarea (noile simboluri sunt adaptate la contextulsocial în funcţie de selectarea şi funcţionarea ca<strong>dr</strong>ului de relaţii într-un contextdat);• operaţionalizare; modul de transmitere a mesajului (după definitivareurmează transmiterea mesajului printr-o formă fizică).Canalele de comunicare reflectă aceste procese şi se împart în două mari categorii:verbale şi non-verbale, pe de o parte, şi formale şi neformale, pe de altă parte. Canalul decomunicare are un rol important în transmiterea mesajului de la emitent la receptor.Totalitatea canalelor formează mediul de comunicare, de care depinde calitatea şiexactitatea receptării mesajului.Canalele pot apărea sub mai multe forme: sunet, imagine, miros, gust; receptorii lepreferă pe unele în defavoarea altora.De pildă, unii indivizii preferă imaginile (televiziune, film), alţii lectura (cărţi, ziare,reviste) iar alţii sunetul (radioul) etc.În privinţa caracterului formal al canalelor se arată că, de obicei, acestea reprezintătraseele pe care le parcurg informaţiile în ca<strong>dr</strong>ul unei instituţii. Putem identifica patru tipuri deastfel de canale, în funcţie de direcţia de propagare a informaţiilor:• verticale ascendente, (↑) asigură transmiterea informaţiilor de la nivelurileinferioare la cele superioare precum şi feed-back-ul.• verticale descendente, (↓) sunt cele mai răspândite, au loc în mod constant şicontinuu iar informaţiile transmise vin de la niveluri ierarhice superioare sprecele inferioare.• orizontale, (↔) înseamnă mai degrabă dialog, permiţând comunicarea întremembrii grupului, care se află la acelaşi nivel ierarhic.• oblice, ( ⁄ ) au uneori un caracter neformal, dar în general sunt folosite pentrurezolvarea problemelor urgente, oferind o cale de evitare a contactului pe scarăierarhică.7 Dan Voiculescu – Negocierea – formă de comunicare în relaţiile interumane, Editura Ştiinţifică,Bucureşti, 1991, pag. 20
Canalele de comunicare neformale apar în momentul în care au loc discuţii saucomunicări neoficiale, cum ar fi cele între prieteni sau cunoscuţi. Un canal neformal foartecunoscut nouă tuturor ia naştere odată cu apariţia zvonului.Zvonul poate să aibă impact negativ sau pozitiv în funcţie de cine l-a lansat, de scopulpe care urmăreşte să îl atingă etc.Deşi zvonurile sunt privite cu indiferenţă de mulţi oameni, ele merită să fie analizatepentru a vedea dacă au la bază un fapt real, dacă ne-ar putea afecta în cazul în care seadeveresc, dacă sunt sau nu şanse să fie adevărate.Este adevărat că, de multe ori, persoane interesate să producă pagube sau să inducă îneroare reuşesc cu succes acest lucru pentru că nimeni nu verifică dacă zvonul e adevărat saunu. Canalele de comunicare, prin natura lor, afectează modalităţile de receptare, de acceptare,de evaluare şi de procesare. O dată cu schimbarea canalelor, se schimbă şi impactul mesajuluiasupra receptorului.De aceea, trebuie multă atenţie în identificarea canalelor şi a modului în care semanifestă procesele de comunicare în ca<strong>dr</strong>ul lor. Cum este şi firesc, canalele mai eficiente auun impact mai mare.1.3. Principiile comunicăriiComunicarea depăşeşte cu mult graniţele artei. Ea devine o ştiinţă bazată pe concepteşi principii logice, general valabile, cu caracter de axiome pentru descrierea întregului procesde comunicare.Dintre acestea le putem considera ca importante şi recunoscute pe cele exprimate dePaul Watzlawick, Don Jackson şi Helmick Beavin, grupaţi în aşa numita Şcoală de la PaloAlto, în fapt Institute of Mental Research.Ei pleacă de la premisa că valenţele umane ale comunicării nu pot fi negate, ea seconstruieşte pe relaţiile dintre oameni guvernate de emoţii, atitudini, opinii, idei, fapte,interese şi sentimente, creează comuniunea şi comunitatea, ca<strong>dr</strong>ul relaţional în care o minte opoate influienţa pe alta.Studiul comunicării ne poate ajuta să depăşim barierele izolării şi neimplicării princunoaşterea unor teorii, concepte şi tehnici ale persuasivităţii, manipulării, competenţelor decomunicare, ameliorarea imaginii proprii, dezvoltarea abilităţilor de negociator, mediator,orator, agent comercial, de vânzări sau de relaţii publice, purtător de cuvânt, manager demarketing, coordonator, moderator, etc.Comunicarea umană se răsfrânge asupra tuturor activităţilor desfăşurate în economieşi societate, legităţile ei guvernând comportamentele în orice domeniu în care acţioneazăoamenii. Despre ea putem spune cu siguranţă câteva lucruri:- este inevitabilă, necesară şi obiectivă; a nu comunica în societatea actualăeste imposibil pentru că se poate comunica în toate felurile, prin limbaj dar şiprin atitudine, prin semne, culoarea din oraji, bătăile accentuate ale inimii,chiar şi prin tăcere: lipsa unui răspuns ori a unui gest poate fi interpretată cavaloare de comunicare, chiar dacă este una negativă tot comunicare este şi totîn ca<strong>dr</strong>ul relaţiilor interumane se manifestă. Omul comunică cu toată fiinţasa, cu toate gesturile pe care le face, cu tot ce spune şi cu modul în care semişcă, se exprimă, se manifestă. Comunicarea este inevitabilă, respectiv noncomunicareaeste imposibilă.- este ireversibilă; odată transmis un mesaj el va fi propagat, interpretat şireinterpretat de o serie se intermediari ai limbajului; declanşează un întregmecanism care nu mai poate fi oprit, nu mai poate fi dat înapoi. Este extremde important conţinutul primar al mesajului, modul în care acesta e transmis,codificat, valorificat şi retransmis mai departe. Oricât de clar va fi conţinutul
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi