) Potenţialul pieţei turistice exprimă cererea tuturor consumatorilor pentru un anumitprodus turistic, în funcţie de veniturile lor şi de preţurile practicate pentru acest produs. În acestmod se calculează cererea solvabilă pentru un produs turistic. Dimensiunile sale sunt mai redusedecât cele ale capacităţii pieţei, excluzând acele categorii de consumatori care nu au posibilităţifinanciare pentru achiziţionarea produselor turistice respective sau nu se manifestă ca cerereefectivă din alte motive (incapacitate fizică, lipsa de timp, conservatorism, uzanţe etc).c) Volumul pieţei produsului turistic, exprimă totalitatea tranzacţiilor încheiate pentru unprodus turistic oarecare, pe o piaţă dată, într-un anumit interval de timp. Când volumul pieţei esteegal cu potenţialul ei se poate vorbi despre saturarea pieţei.d) Locul de piaţă al unui produs turistic se referă la acea parte a volumului pieţei acoperitădin vânzările realizate pentru respectivul produs. Această mărime indică poziţia unui produs turisticîn raport cu altele sau poziţia unui agent economic în raport cu concurenţii săi, în ce priveşteprodusul turistic în cauză.8. Conţinutul, structura şi tipologia cererii turisticeConsumul turistic este o expresie a cererii solvabile a cererii solvabile a populaţiei pentruserviciile turistice, care îşi găseşte echivalent în oferta turistică, în timp şi spaţiu. Cererea turisticăeste deci formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şitemporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate lalocul de destinaţie. Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtătorii cereriituristice pentru achiziţionarea unor servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică. Gama de serviciipe care un turist le poate solicita în timpul unei călătorii turistice, în decursul unui sejur de vacanţăsau în ca<strong>dr</strong>ul unei forme practicată, de diversitatea produselor turistice în ca<strong>dr</strong>ul fiecărei forme deturism, este foarte variată, depinzând de însăşi forma de turism practicată, de diversitatea produselorturistice în ca<strong>dr</strong>ul fiecărei forme de turism, de distanţa dintre localitatea de reşedinţă a turistului şilocul unde se va realiza respectivul consum turistic, de sezonalitatea activităţii turistice, de felulatracţiilor turistice majore care polarizează curentele turistice spre anumite destinaţii, de puterea decumpărare a curentului potenţial (cererea solvabilă) şi, într-o proporţie importantă, de gusturile,preferinţele, aspiraţiile etc., într-un cuvânt, de motivaţiile nevoilor sociale pentru servicii turisticeale clientelei potenţiale.Încercând o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezultă că cererea turistică se manifestăpractic într-un număr infinit de variante, nuanţate sau nuanţabile de la un client potenţial la altul, înfuncţie de:‣ tipologia socio-profesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară călătoriaturistică a clientului interesat;20
‣ caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport,modalităţile de cazare etc.);‣ sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în funcţie destructura serviciilor;‣ motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pentru atracţiile oferite.Volumul, structura, dinamica, dispersia în timp şi spaţiu şi tendinţele de evoluţie ale cereriituristice sunt influenţate în permanenţă, de o serie de factori cu acţiune continuă sau ocazională,care determină de altfel şi dezvoltarea ansamblului industriei turistice pe plan naţional şi mondial.Comparativ cu cererea de mărfuri, cererea turistică prezintă o serie de particularităţi, cedecurg inerent din sfera nevoilor sociale pentru mărfuri şi servicii ale populaţiei.Spre deosebire de cererea solvabilă de mărfuri a populaţiei, care se identifică cu consumulpropriu-zis al mărfurilor (chiar în cazul produselor de folosinţă îndelungată), cererea de serviciituristice nu se identifică în totalitate cu consumul turistic, situaţie explicabilă prin faptul că acelecategorii de populaţie care, din diferite motive, nu-şi părăsesc localitatea de reşedinţă în timpulconcediilor, nu se manifestă de regulă ca solicitanţi de servicii turistice.Dacă în consumul de mărfuri se poate stabili o anumită ierarhizare a formelor de modificarea cererii pentru diferite grupe de mărfuri, cererea turistică nu se caracterizează, de obicei, printr-unperiodic al aceluiaşi produs turistic, oferit la aceeaşi destinaţie a călătoriilor turistice. Din acesteconsiderente, deşi în practica turistică se acceptă clasificarea cererii în periodică şi ocazională(rară), periodicitatea trebuie înţeleasă ca o manifestare generală a cererii de servicii turistice încursul unei perioade de referinţa, avându-se în vedere că, totodată, periodicitatea consumuluituristic nu afectează decât într-o mică măsură aceeaşi ofertă de servicii la intervale apropiate.Periodicitatea cererii turistice este o funcţie a veniturilor disponibile, a timpului liber şi asezonalităţii activităţii turistice, care generează diferite forme de turism bazate pe o ofertă anualăperiodică (de exemplu: turismul în staţiunile de sporturi de iarnă, turismul estival pe litoral etc.).Se au în vedere, în primul rând, concediile şi vacanţele anuale, care reprezintă perioade mailungi şi neîntrerupte de timp liber şi care influenţează formare cererii turistice prin:‣ durata concediilor şi vacanţelor;cu cât acestea sunt de mai lungă durată, permit fragmentarelor în mai mare măsură şi, ca atare, atenuează caracterul sezonier al cererii;‣ limitele caracteristice impuse acestora, cunoscând că, pentru anumite categorii de populaţieactivă, concediile pot fi utilizate în scopuri turistice numai în anumite perioade din an (deexemplu, în agricultură).Timpul liber săptămânal are în schimb o influenţă mai pronunţată asupra periodicităţiicererii turistice, din cauza frecvenţei mai constante de utilizare pentru turism a sfârşitului desăptămână în cursul uni an.21
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59: În funcţie de condiţiile natural
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi