unuri se realizeaza cu un volum mai mic de munca; ea are un caracterlegic. Aceastapresupune o schimbare in factorii de productie, in modul de combinare a lor si deci in modulde desfasurare a procesului de munca, o cantitate data de munca dobandind forta de a produceo cantitate mai mare de bunuri. Productivitatea muncii creste si prin obtinerea aceleasiproductii dar de calitate superioara, in conditiile mentinerii consumului de munca pe unitatede produs sau chiar al scaderii lui. In conditiile contemporane nevoia de a economisi timpulde munca se accentueaza datorita amplificarii si diversificarii necesitatilor, maririi timpuluidestinat dezvoltarii stiintei si culturii, ridicarii nivelului de pregatire profesionala a fortei demunca etc. Cresterea productivitatii reflecta tendinta obiectiva de crestere a eficientei munciiomenesti. Evident, apar situatii specifice in conditiile existentei unor disfunctionalitati ineconomie: somaj, inflatie, in functie de stadiul pe care il parcurge evolutia ciclica a dezvoltariieconomice, de efectul accentuarii caracterului deficitar al unor resurse etc.Productivitatea este influentata de: factori naturali ca de exemplu: conditiile declima, de fertilitate, adancimea sau bogatia de zacamant etc. ; factori tehnici, care se refera lanivelul atins de stiinta si tehnica la un moment dat, la tehnologie etc. ; factori economici caresunt: nivelul de organizare a productiei si a muncii, calificarea salariatilor, cointeresareamateriala; factori sociali care se refera la conditiile de munca si de viata, responsabilitate,nivelul de cunostinte, justitie, legile civile, politice; factori psihologici, care influenteazacomportamentul si rezultatele producatorilor apartinand aceleiasi categorii de calificare, inraport cu gradul lor de adaptibilitate la conditiile specifice ale muncii (motivatia in munca sisatisfactia pe care le-o ofera aceasta, climatul relatiilor de munca, avietii de familie, gradul simodul in care sunt satifacute unele nevoi sociale etc.); factori structurali , care influenteazaproductivitatea muncii prin modificarile ca au loc fie in structura economiei nationale; factorice decurg din gradul de integrare a economiei nationale in economia mondiala. In ca<strong>dr</strong>ulacestora includem: tipurile de specializare tehnica si economica, capacitatea de performanta sicompetitivitatea produselor pe piata mondiala etc.In conditiile progresului tehnico-stiintifice contemporane, se modifica modul decombinare a factorilor munca si capital, in sensul substituirii capitalului din ce in ce mai multmuncii. Ca urmare a progresului stiintific si tehnic are loc o revolutionare a capitalului tehnic,a resurselor materiale si energetice (paralel cu utilizarea rationala a celor mai vechi, seperfectioneaza tehnicile si tehnologiile de fabricatie, se inlocuiesc tehnicile vechi cu cele maiperformante, se modifica structura fortei de munca si prin toate acestea, se realizeazaeconomisirea muncii pe ansamblul economiei). In acelasi timp.stiinta potenteaza tot mai multmunca, asigurand conditii pentru sporirea eficacitatii ei. Dar, valorificarea acestor posibilitati43
depinde de ritmul in care sunt insusite cuceririle stiintei si tehnicii contemporane, de volumulinvestitiilor ce se aloca in acest scop, de modul de adaptare a factorului uman la nivelul tehnicrespectiv etc. Fiind un element important al progresului tehnic,perfectionarea proceselortehnologice duce, si ea, la cresterea productivitatii muncii, fie prin reducerea consumului demunca pe unitate de produs, fie prin economisirea factorului material al productiei. Deexemplu, intr-un sistem integrat informatizat de proiectare productie, CAD/CAMproductivitatea muncii poate fi fi de 30-60 de ori mai mare in comparatie cu sistemeleneinformatizate. Exista, de asemenea, entitati industriale, care, prin introducerea automatizariiflexibile a productiei si a roboticii, au obtinut cresteri ale productivitatiii muncii intre 3-5 ori.De regula se alege productia pentru care stadiul cercetarii ofera sperante de castig tehnologicsubstantial.Prin cresterea calificarii, aceeasi cantitate de forta de munca dobandestecapacitatea de a prelucra un volum mai mare de materii prime sau de a utiliza un volum sporitde capital fix si, in consecinta, sa produca mai multe bunuri (se amplifica in fapt stocul decapital uman). Forta de munca calificata este mai productiva, deoarece cunostintele siindemanarea pe care le poseda lucratorul permit acestuia sa foloseasca mai rational timpul demunca, sa utilizeze mai eficient elementele de capital tehnic, sa produca bunuri de calitatesuperioara etc.Nivelul productivitatii este determinat atat de numarul ca<strong>dr</strong>elor calificate existentein intreaga economie cat si de modul cum acstea distribuie in profil de ramura si teritorial, demodul cum se asigura folosirea lor la locurile de munca in intreprindere, de posibilitateaadaptarii lor la caracterul mobil al productiei moderne, la modificarile din diviziunea sociala amuncii etc.Asupra productivitatii influenteaza direct si revolutia manageriala prin care seurmmareste perfactionarea organizarii si conducerii activitatii economice, folosirea maiintensa a timpului de munca, a capacitatilor de productie etc. Productivitatea este inainte detoate o problema de organizare carepresupune o combinatie in cea mai eficace maniera, acantitatilor disponibile de diverse categorii de munca, de capital si resurse naturale pentru a seputea produce bunuri materiale si servicii cat mai util, mai multe si de calitate cat mai buna.In medie, munca este astazi de trei ori mai productiva decat acum 30 de ani. M.Didier, reflectand legatura cu randamentul celorlalti factori de productie, apreciaza, pe bazadatelor, ca aceasta se datoreaza unei mai bune pregatiri a fortei de munca, unei mai buneorganizari a muncii, unei mai accentuate automatizari a productiei, unor utilaje mai bune, unuiefort de echipare fara precedent. In prezent, se investeste in fiecare an de trei-patru ori mai44
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi