mai mari din venitul individual turismului, venitul trebuie să atingă un anumit prag, peste caredevine posibilă satisfacerea nu numai a necesităţilor vitale, dar şi a celor “create”. Nivelul acestuiprag diferă atât în timp, cât şi în spaţiu, întrucât structura consumului individual este strâns legată degradul de dezvoltare economică şi de mentalitatea oamenilor, de tradiţie, obiceiuri, grad de cultură.Cu cât partea din venitul individual consacrată consumului obligatoriu este mai redusă, cu atâtvenitul disponibil este mai mare.Odată cu creşterea venitului individual va creşte partea destinată necesităţilor “create”scăzând concomitent ponderea cheltuielilor destinate acoperirii necesităţilor vitale. Cu alte cuvinte,o creştere a veniturilor băneşti, într-o anumită proporţie, conduce la o sporire mai mare sau cel puţinegală a cheltuielilor turistice. Veniturile reprezintă un factor cu acţiune complexă; ele influenţeazăcantitativ circulaţia turistică prin modificarea numărului turiştilor, dar şi calitativ, determinând:durata deplasării, distanţa pe care se efectuează călătoria, intensitatea plecărilor în vacanţă,caracterul organizat sau particular al prestaţiei; realizarea călătoriei în interiorul sau în afaragraniţelor, opţiunea pentru un anumit mijloc de transport.Cuantificarea influenţei veniturile se calculează cu ajutorul coeficientului de elasticitateΔCΔV(Ce), conform relaţiei: C e= + , unde: C = cererea sau consumul turistic; V = venituri;C VΔ C,ΔV= variaţia consumului şi respectiv, venitului. Totodată, nivelul coeficientului de elasticitatesugerează tendinţa de creştere în ritmuri înalte a nevoii de turism şi a fenomenului în ansamblu său.b) Preţurile şi tarifele 1 reprezintă un alt factor de stimulare a dezvoltării turismului.Influenţa preţurilor vizează produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele sale:transport, cazare, alimentaţie, agrement, se manifestă diferit în raport cu piaţa internă sau cu ceainternaţională, produce mutaţii cantitative şi/sau calitative. Această influenţă se manifestă diferit înraport cu piaţa internă sau internaţională, cu destinaţia, cu zona sau chiar cu sezonalitatea.Categoria de venit individual, trebuie asociată categoriei de venit real, ceea ce presupunecorelarea sa cu nivelul preţurilor bunurilor şi serviciilor de consum.. În general, practicarea unortarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice şi se reflectă, în principal, în reducereanumărului de turişti, dar şi a duratei sejururilor, a distanţelor de călătorie, a frecvenţei plecărilor învacanţă etc.; în acelaşi timp, tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii. Sigur nu sunt exclusereacţiile adverse, de exemplu, tarife foarte scăzute sau reducerea <strong>dr</strong>astică a acestora pot generaneîncrederea turiştilor în calitatea serviciilor, şi ca urmare, o reducere a intensităţii călătoriilor. Înconsecinţă raportul calitate/preţ, joacă un rol deosebit în formarea şi afirmarea cererii turistice. Încazul turismului internaţional, problema devine însă şi mai complexă, rezultat al fluctuaţiilor1 Preţul este o categorie economică proprie producţiei de mărfuri şi reprezintă expresia bănească a valorii unei mărfi,iar tariful este forma de plată a serviciilor prestate2
valutare şi a preluării lor în preţ. Pentru cuantificarea influenţei preţurilor se utilizează, deasemenea, metoda coeficientului de elasticitate. Sensibilitatea mai redusă a turismului faţă depreţuri se explică prin faptul că variaţiile de preţ sunt mai puţin spectaculoase, şi afectează maiuniform categoriile sale de consumatori; apare astfel, o anumită rigiditate a obiceiurilor de consum,clientelă este mai fidelă faţă de anumite destinaţii ş.a. Analizând relaţia turism-preţuri, trebuie arătatcă reacţia consumatorului turistic poate fi influenţată şi de modificări de preţuri (tarife) produse pealte pieţe decât cele turistice, respectiv, la bunuri şi servicii care au o legătură mai mult sau maipuţin directă cu nevoile de călătorie – automobile, echipamente sportive, carburanţi etc., caz în carese poate vorbi de elasticitate încrucişată sau transversală.c) Oferta turistică, reprezentată prin sursele turistice (naturale şi antropice) şi echipamenteleturistice, acţionează pozitiv asupra fenomenului turistic. Bogăţia de valori naturale – relief, climă,hi<strong>dr</strong>ografie, floră, faună etc.-, istorice, de civilizaţie şi de cultură de care dispune o ţară sau o zonă,precum şi gradul de amenajare a acestora şi facilităţile create pentru vizitare, exercită o mare forţăde atracţie asupra fluxurilor turistice, determinând amploarea şi orientarea lor. De altfel, pentrudezvoltarea turistică a unei zone, existenţa resurselor este esenţială. Cu toate acestea, resursele maimodeste şi cu valoare mai redusă pot fi compensate prin calitatea superioară a prestaţiilor, ca şiprintr-un plus de dotare şi amenajare în vederea practicării turismului de odihnă şi recreere sauagrement. Însoţită de o promovare corespunzătoare, experienţa a dovedit că, prin eforturi în direcţiadezvoltării bazei tehnico-materiale şi a diversificării serviciilor, zone până nu demult exportatoarede turişti au devenit importatoare, bucurându-se de aprecierile anumitor segmente ale populaţiei.d) Progresul tehnic, este un alt factor cu implicaţii deosebite în dezvoltarea turismului. Înceea ce priveşte domeniul transporturilor, acesta are consecinţe directe asupra creşterii gradului demobilitate a populaţiei, favorizând deplasarea în interes turistic; de asemenea, el acţionează asupraaltor fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea mediului etc., care la rândul lorîşi pun amprenta asupra activităţii turistice. În privinţa mobilităţii populaţiei, progresul tehnicacţionează în două direcţii: perfecţionarea căilor şi mijloacelor de transport în comun şi creştereagradului de dotare cu automobile. Introducerea progresului tehnic în transporturi este reflectată încreşterea densităţii reţelei căilor de transport, în sporirea numărului şi diversificarea mijloacelor detransport, în modernizarea lor şi îmbunătăţirea performanţelor etc. Prin aceste modificări se asigurăcondiţii pentru deplasarea unui număr tot mai mare de persoane, concomitent cu sporireaconfortului, creşterea securităţii transportului şi reducerea duratei călătoriei. Totodată se realizeazăşi o relativă ieftinire a costului transportului, stimulându-se şi pe această cale deplasarea.Influenţa transportului asupra dezvoltării turismului este certă şi importantă, pornind de lapremisa că transportul reprezintă o componentă de bază a prestaţiei turistice. Orice modificare în3
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi