internaţional (inflaţie importantă). Complexitatea produselor turistice şi mecanismul de formare apreţului pachetului de vacanţă, prin cumularea costurilor prestaţiilor individuale, determină un efectal inflaţiei sensibil amplificat. Inflaţia prin costuri se datorează creşterii preţului energiei, variaţieinivelului salariilor, determinată de munca sezonieră şi raritatea forţei de muncă superior calificată,în sezon, de speculaţiile funciare în zonele turistice, de acţiunea statului prin intermediul fiscalităţiietc. Inflaţia prin cerere constă într-o creştere artificială a preţului vacanţelor ca urmare asezonalităţii, a unei oferte inelastice şi, corespunzător, unei inadecvări ofertă-cerere şi unui importde inflaţie. În privinţa efectelor, manifestarea inflaţionistă a preţurilor produselor turistice sepropagă, cu consecinţe negative, asupra altor ramuri şi sectoare ale economiei, aflate în conexiunecu turismul, iar pe plan internaţional antrenează o erodare a competitivităţii şi o reorientare afluxurilor turistice, organizatorii de voiaje căutând ţările în care avantajul relativ în domeniulpreţului să fie mai mare.O altă caracteristică a preţurilor produselor turistice se referă la faptul că formarea lor esterelativ independentă de raportul ofertă-cerere, de legile pieţei. Potrivit teoriei economice, încondiţiile economiei de piaţă, preţurile se stabilesc pe baza cererii şi ofertei - modalitate propriesituaţiei de concurenţă perfectă; de asemenea, se pot forma ca urmare a deciziei unui producătorcare domină piaţa unui produs - acesta fiind preţul de monopol; ar putea fi menţionată şi situaţia încare statul intervine - direct sau indirect - în stabilirea preţului. În realitatea economică se întâlneşteo împletire a acestor situaţii rezultând preţuri formate în diverse modalităţi. În cazul concret al pieţeituristice, opacitatea acesteia, determinată de caracterul nematerial, intangibil al produselor, pe de-oparte de “vâscozitatea” cererii şi ofertei, pe de altă parte, limitează afirmarea liberei concurenţe şirolul mecanismelor pieţei în formarea preţurilor. Astfel, cel mai adesea, jocul liberei concurenţe esteîngrădit, deformat, fie prin înţelegeri între producători, fie pentru că forma frecvent întâlnită deorganizare a activităţii creează poziţia de monopol. De asemenea, nu de puţine ori, intervenţiastatului prin reglementări indirecte (politică fiscală, protejarea mediului) reduce rolul pieţei înstabilirea preţurilor. Deşi, nu se poate spune că pe piaţa turistică a dispărut orice concurenţă,majoritatea preţurilor se formează independent de acţiunea legii cererii şi ofertei.Această caracteristică generează, la rândul ei, o particularitate a preţurilor produselorturistice, şi anume influenţa limitată a acestora asupra consumului şi, implicit, asuprarealizării echilibrului de piaţă. În procesul formării şi manifestării deciziei de cumpărare avacanţelor, spre deosebire de situaţia marii majorităţi a bunurilor şi chiar a serviciilor, preţurile auun rol relativ redus. Aceasta se explică, pe de-o parte, prin faptul că piaţa turistică este foarte puţintransparentă; cu alte cuvinte turismul nu poate aprecia, datorită intangibilităţii produselor, măsură încare preţul corespunde calităţii acestora şi aşteptărilor sale; practic, consumatorul potenţial nu poateexamina produsul înainte de a-l cumpăra. La acestea se adaugă şi slaba informare a cumpărătorilor32
cu privire la produsul în sine, la nivelul preţurilor, şi mai ales, la oferta concurenţei, ceea ce reduceposibilitatea unor analize comparative; iar acest lucru devine şi mai dificil în cazul turismuluiinternaţional. Pe de altă parte, în domeniul turismului se poate vorbi de un comportament subiectiv,neraţional, de o anumită fidelitate a cumpărătorilor, ceea ce îi detaşează oarecum de componentaobiectivă, materială. În aceste condiţii, evident, importanţa preţului în manifestarea consumului sereduce sensibil. Toate aceste caracteristici argumentează necesitatea ca preţul să reflecte cufidelitate costurile de producţie şi comercializare a produselor turistice, ca oscilaţiile lui în jurulacestora să nu fie foarte ample, indiferent de raportul ofertă-cerere. Totodată, utilizarea preţului cainstrument de politică economică în domeniul turismului trebuie făcută cu multă atenţie, întrucâtcumpărătorii nu sunt foarte receptivi la modificările acestuia sau chiar pot avea reacţii adverse.În privinţa modalităţii concrete de determinare a preţurilor produselor turistice, ca regulăgenerală, trebuie ţinut seama de: costurile materiale, costurile salariale, costurile de funcţionare,costurile de gestiune, taxa pe valoarea adăugată, marja de profit a producătorului şi/saucomerciantului. Această tehnică înregistrează în practică, o serie de adaptări în funcţie de specificulserviciului turistic - transport, hotelărie, alimentaţie.De o metodologie aparte beneficiază programele turistice, datorită conţinutului lor complex,de pachete de servicii. În stabilirea preţului unui astfel de produs sunt luate în calcul, sub formacheltuielilor directe, preţurile prestaţiilor individuale standard: transport, cazare, alimentaţie,agrement sau tratament, după caz. Acestora li se adaugă cheltuieli administrative şi de organizare aactivităţii, comisionul agenţilor sau touroperator-ului şi taxa pe valoarea adăugată. Într-o asemeneastructură mai pot fi incluse gratuităţi, cheltuieli cu asigurarea turistului, cheltuieli de promovare.Aceste preţuri se stabilesc, de regulă în trepte, în funcţie de mărimea grupului şi perioada dedesfăşurare a programului, respectiv sezon sau extrasezon. Complexitatea produselor turistice ca şifaptul că, de multe ori, între serviciile componente ale unui voiaj nu există o legătură directă sausunt realizate de prestatori foarte diferiţi, creează dificultăţi în formarea preţurilor şi în asigurareacomparabilităţii acestora; în practică se întâlnesc adesea diferenţe notabile între preţurile unorproduse foarte apropiate în privinţa conţinutului.12. Rolul şi importanţa transporturilor turisticeTransporturile constituie, în consecinţă, o ramură importantă a economiei naţionale, menităsă asigure desfăşurarea nestingherită a proceselor de producţie şi legătura organică între resursele dematerii prime, unităţile de prelucrare şi de fabricaţie şi unităţile de distribuţie a bunurilor materialepe teritoriul ţării, în volumul, la timpul şi în direcţiile necesare, dictate de interesele şi ritmurile dedezvoltare ale economiei naţionale.33
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi