nu vor căuta să optimizeze imediat preţul, ci mai repede vor tinde să optimizeze afacerile şiaceasta pe un termen cat mai lung.Tactica tacerii. În functie de temperament, apartenenta etnica, etc. negociatorii suntmai mult sau mai putin inclinati sa pastreze tacerea. În general tacerea e resimtita ca o situatiejenanta, care ii impinge pe oameni sa vorbeasca cu orice pret, uneori chiar mai mult decattrebuie.Intreruperea partenerului cand nu esti de acord cu ceea ce spune şi expunereapropriilor pareri reprezinta nu numai un comportament nepoliticos ci şi o modalitate de apierde oportunitatea unor informatii probabil de o extrema importanta. Caci, tactica tacerii nupoate fi despartita de stiinta sau chiar arta de a asculta. 21Regula de aur a negocierii este sa nu iei niciodata cuvantul atunci cand poti foarte binesa pastrezi tacerea. Chiar şi atunci cand partenerul nu gaseste cuvantul potrivit în limba strainape care o foloseste, nu trebuie ca acesta sa-i fie suflat pentru a-l ajuta sa se exprime. Tacereapoate fi deci un instrument de actiune, fie pentru a provoca un moment de criza, fie pentru aiesi dintr-un moment de criza.Exista posibilitatea ca tacticile utilizate de negociatori în ca<strong>dr</strong>ul negocierilor catre ointelegere comuna sa fie abordate intr-o maniera diferita şi astfel aceste tactici sa aiba succesşi în ca<strong>dr</strong>ul negocierilor în avantaj propriu.Tactici catre o confruntare directa - tactici razboinice. Nu putine sunt situatiile încare negociatorii adopta un alt comportament şi anume acela al confruntarii, al bataliei.Natural pentru o confruntare, cum este aceea în care se da o lupta, il constituie faptul ca unadin parti va castiga în detrimentul celeilalte.Tactica intrebarilor introductive. Negociatorul se va interesa de situatia afacerilorpartenerului, de productia şi serviciile de care este interesat, sau chiar de situatia afacerilorpersonale. El va cauta sa obtina avantaje suplimentare prin culegerea de informatii despreparteneri şi le va construi acestora o imagine în care sa poata gasi punctele mai slabe,vulnerabile.Tactica “primeste-da”. Intotdeauna un negociator este interesat sa primeasca maiintai şi apoi sa dea ceva. Va face o concesie mica dupa ce oponentii au facut o concesie mica.Va face o concesie mare dupa ce va primi una mare şi va cauta sa obtina informatii inainte sale dea. Va cauta sa primeasca oferta celorlalti inainte de a o face pe a sa şi va folosiintotdeauna puterea de a face prima mutare.O astfel de tactica, utilizata de negociatori experimentati, poate avea avantaje pozitivepe termen scurt, şi va putea castiga teren în timpul negocierii. Pe termen lung insa,dezavantajul consta în aceea ca se introduce riscul intarzierilor şi al atingerii unor punctemoarte, în care nici una din parti nu doreste a sa dea ceva inainte de a primi.Tactica faptului implinit . Desi specifica prin excelenta negocierilor diplomatice,tactica faptului implinit (fait accompli) este deseori folosita şi în negocierile de afaceri.Principiul este relativ simplu: se initiaza o actiune surpriza, menita sa-l plaseze pe celcare a initiat-o intr-o pozitie favorabila în ca<strong>dr</strong>ul negocierii ce urmeaza a se desfasura. Faptulimplinit va afecta desigur rezultatul finalPuterea acestei tactici consta în faptul ca ce s-a facutodata ramane bun facut, bineinteles cu asumarea riscurilor de rigoare.Tactica ofertelor false. Una dintre numeroasele tactici imorale folosite de negociatori,tactica ofertelor false, angreneaza defavorabil în jocul sau atat vanzatorii cat şi cumparatorii.21 GULEA, MICAELA - Strategii, tactici si tehnici de negociere, ASE, Bucuresti, 1995
Astfel, un cumparator intra în negociere cu o oferta suficient de mare ca valoare, pentru ainlatura de la inceput concurenta. Odata ce acest lucru s-a obtinut, prezumptivul cumparatorisi retrage oferta initiala şi astfel negocierea initiala isi pierde valabilitatea.Tactica invocarii neglijentei. Cu siguranta ca exista putine contracte perfecte, faralipsuri şi aceasta pentru ca negociatorii se multumesc sa lase o serie de probleme proceduraleşi operationale în seama celor care urmeaza sa deruleze contractul. Datorita neglijentei, demulte ori contractele prezinta ambiguitati, neclaritati dau omisiuni. Asemenea lipsuri pot fifoarte costisitoare daca se negociaza cu cineva care vrea sa profite de ele. Prin tacticalipsurilor, a neglijentei, o tactica ce trebuie considerata <strong>dr</strong>ept o tactica imorala, un negociatorcare negociaza pentru castigarea confruntarii profita de omisiunile şi ambiguitatile aparuteprin interpretarea lor în interes propriu şi în dezavantajul partenerului.Tactica impunerii unor preconditii. Aplicand o astfel de tactica razboinicul impunepartenerilor anumite concesii nenegociabile care constituie conditia pentru continuareanegocierii. Preconditiile sunt stabilite unilateral şi pot fi: procedurale, de substanta, mixte.Tactica erorilor deliberate. Pentru a dezorienta si, în ultima instanta, pentru a insela,uneori negociatorii, în scopul castigarii unei confruntari, “gresesc” în mod deliberat: aduna şiinmultesc gresit, schimba intelesul unor expresii, lasa pe dinafara unele cuvinte etc..Drept urmare a unor asemenea erori apar cel putin doua situatii:• “eroarea” strecurata în mod deliberat de partenerul de negociere este depistata încursul negocierii sau, cel mai tarziu, odata cu incheierea contractului, asfel catentativa partenerului este inabusita inca din “faşă”;• “eroarea” nu este observata sau este descoperita prea tarziu, dupa semnareacontractului, cand nu se mai pate face nimic, prevederile contractului trebuin<strong>dr</strong>espectate ca atare; mai mult, erori deliberate pot apare şi dupa incheiereacontractului;Reusita unor astfel de actiuni imorale este facilitata de faptul ca majoritatea oamenilornu se pricep, sau nu dau atentie cifrelor, facand greseli grosolane. Posibilitatea de eroare esteintotdeauna mare, dar ea creste în cazurile de criza de timp, sau atunci cand partenerii sunt înstare de tensiune nervoasa, provocata sau nu.Tactica bluff-ului ( “praful în ochi” ). Consta în realizarea unei oferte saucontraoferte considerate nenegociabile cand în realitate sunt negociabile.Tactica ostatecului. Ostatecii tipici în afaceri sunt banii, bunuri proprietate personala,dar mai ales reputatia unui om. “Ostatecul” este “capturat” şi “tinut” pana se plateste orecompensa. De cele mai multe ori pretul este exorbitant, alternativa fiind insa mult mai rea.Tactica ultima oferta. Este o tactica destul de des folosita în ca<strong>dr</strong>ul negocierilor,obtinandu-se, de cele mai multe ori, rezultatele scontate. Secretul obtinerii sau nu a unorasemenea rezultate este acela ca nu se stie niciodata daca oferta partenerului este intr-adevarultima. Daca se crede intr-adevar ca oferta facuta este şi ultima, atunci trebuie finalizat unacord, daca nu, va fi necesara continuarea negocierii sau eventual se va pierde afacerea.Tactica “schimbati negociatorul”. Deseori, pe parcursul unei negocieri, şi mai alesatunci cand te astepti mai putin, partea adversa schimba negociatorul. Este una din tacticiledure, utilizate de negocitorii agresivi, şi careia cu greu i se poate face fata. Aceasta deoarece
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi