îndeosebi în ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Sistemul de clasificare de tipmulticriteria este cel mai utilizat în practică deoarece prezintă avantajul de a fi folosite: pe planmicroeconomic în ceea ce priveşte utilizarea tehnicilor de marketing pe piaţa serviciilor iar peplan macroeconomic referitor la evaluarea efectelor instrumentelor de politică comercială încomerţul internaţional cu servicii.La baza grupării serviciilor stau caracteristicile acestora, sens în care vom prezenta încontinuare cele mai des întâlnite tipuri de servicii:a. În funcţie de capacitatea serviciilor de a fi tranzacţionate pe piaţă avem:- servicii comercializabile (marfă, market sau de piaţă) adică serviciile care se procurăprin intermediul actelor de vânzare-cumpărare, adică sunt servicii capabile de a devenii marfă;- servicii necomercializabile (non-market), mai precis serviciile care ocolesc relaţiile depiaţă, unde sunt incluse unele serviciile publice, parte din ele prezentând tendinţa deexternalizare şi devenind astfel servicii comercializabile.b. Având în vedere destinaţia serviciilor au fost desprinse două categorii şi anume:- servicii de producţie sunt acele servicii prestate către alţi producători sau agenţieeconomici, utilizate în vederea integrării în activitatea lor sau pentru a adăuga valoare unui altserviciu sau produs, şi ne referim aici la serviciile de transport, de depozitare, de leasing,asigurările şi reasigurările, finanţele, telecomunicaţiile, etc. la rândul lor acestea se împart înservicii integrate întreprinderii şi servicii de producţie prestate de unităţi specializate;- servicii de consum sunt servicii oferite direct consumatorilor, în vederea satisfaceriinevoilor de consum ale acestora, ceea ce se înca<strong>dr</strong>ează în conceptul de calitatea a vieţii. Dinaceastă categorie fac parte serviciile pentru consumul individual la populaţiei obţinute prinintermediul relaţiilor de piaţă sau prin “self-service” şi servicii publice finanţate prinredistribuirea veniturilor “socializate”.c. Având în vedere faptul că orice marfă este un amalgam de material şi imaterial şi luând înconsiderare funcţiile lor avem:- servicii pure sunt acele servicii în care ponderea deţinută de bunuri este insignifiantăsau zero, valoarea fiind caracteristică totală a serviciilor (de exemplu: serviciile financiare, deconsultanţă, programele informatice, etc.);- servicii creatoare de valoare adăugată pentru un bun sal un alt serviciu prezintă un rolcomplementar în realizarea de valoare şi ne referim aici la acordarea unor facilităţi de plată, aunor garanţii de funcţionare, etc.- servicii care adaugă valoare unui produs sunt acele servicii care oferă caracteristica deaccesibilitate pentru consum şi utilizare (comerţ, distribuţie, închiriere, etc.)
d. În funcţie de caracteristica de imaterialitate se detaşează:- servicii materiale- servicii imaterialee. După gradul de implicare a consumatorului în procesul de prestare a serviciului avem:servicii relaţionale sunt reprezentate de serviciile ce necesită prezenţa consumatorului pe totparcursul desfăşurării actului de producţie ca de exemplu în cazul actelor medicale, a serviciilorde învăţământ, etc. şi servicii la distanţă sunt serviciile pentru care interactivitatea dintreconsumator şi prestator este atenuată de către tehnicile de transmitere la distanţă a rezultateloractivităţilor respective (serviciile de telecomunicaţii, serviciile de distribuţie a apei, gazului şielectricităţii, etc.)f. Având în vedere gradul de variabilitate a serviciilor se desprind:- servicii standardizate reprezintă acele servicii pentru care relaţionalitatea este extremde scăzută- servicii individualizate sunt serviciile pentru care gradul de variabilitate este ridicat,deci şi posibilitatea de a le standardiza este limitată iar ofertantul nu reuşeşte să controlezeprocesul de prestare a serviciului. Ne referim aici la serviciile intensive în muncă şi prestate înformula “de la om la om”.g. În funcţie de modalitatea de “distribuire” al serviciilor se disting:- servicii periodice adică serviciile oferite continuu în ca<strong>dr</strong>ul unei tranzacţii globale sausub forma unei serii de tranzacţii distincte ( de exemplu: servicii telefonice în abonament, platacu cărţi de credit, restaurante fast-food, transport charter)- servicii ocazionale, mai precis cele oferite ori de câte ori este nevoie de ele, în ca<strong>dr</strong>ulunei relaţii contractuale curente între vânzător şi consumator (de exemplu: asigurări, serviciiaudio-vizuale, servicii publice, servicii informaţionale)h. Luând în considerare felul în care se manifestă cererea pentru servicii avem:- servicii continue (de exemplu: serviciile de telecomunicaţii, servicii de distribuţie aapei, gazului)- servicii ciclice (de exemplu: servicii imobiliare)- servicii sezoniere (servicii medicale de urgenţă, reparaţii, organizarea unei vacanţe,etc.)i. În funcţie de calitatea interacţiunii dintre consumator şi prestator de servicii avem:- servicii P.P.S. – Physical Proximity Services adică servicii pentru care prestareapresupune prezenţa fizică apropiată a prestatorului ş consumatorului, aspect care poate fi realizatîn mai multe modalităţi şi anume: deplasarea ofertantului către consumator, deplasareaconsumatorului către ofertant, deplasarea atât a consumatorului cât şi a prestatorului;
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91: cercetării de firmă in special in
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi