COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...

More documents

Recommendations

Info

Pentru a marca mai bine faptul ca randamentele descrescatoare privesc nuproductia totala, ci doar productia marginala a factorului variabil, legea randamentelorneproportionale este denumita uneori si legea descresterii produsului marginal. Se remarcaastfel ca productia totala nu creste indefinit si ca inainte chiar de a incepe sa se diminueze,ratele de crestere incep sa scada.Produsul marginal al factorului variabil exprima variatia produsului total rezultatdin cresterea factorului variabil cu o unitate. Se constata ca, atunci cand produsul total crestecu o cota din ce in ce mai mare, produsul marginal al factorului variabil se mareste iar atuncicand produsul total creste la o cota din ce in ce mai mica, produsul descreste. Cand produsultotal scade, produsul marginal este negativ. Se obtine astfel produsul mediu al factoruluivariabil impartind produsul total la numarul de unitati din sectorul variabil. Se ramarca ca,produsul mediu creste mai intai putin mai incat decat produsul marginal; atinge apoi unmaximum unde este egal cu produsul marginal, dupa care descreste putin mai incet decatprodusul marginal.Legea randamentelor neproportionale nu este valabila insa decat in anumiteconditii care vizeaza, in principal, urmatoarele:a) factorii de productie considerati trebuie sa fie omogeni. Dar munca sicapitalul se prezinta sub multiple si diferentiate forme (munca necalificata, munca calificata )b) legea admite ca se pot adauga unei cantitati constante dintr-un factor, dozesuplimentare dintr-un alt factor. Dar in acest proces de productie, daca nu se adauga decat unfactor de productie se obtine un produs aditional nul. Numai o variatie conjugata a factorilor(munca si capital, de exemplu) permite cresterea randamentului.c) legea nu poate fi reprezentativa decat pentru o stare data a tehnicii. Punctul deplecare este acela de la care se intra in faza de randamente descrescatoare, deplasandu-se sauindepartandu-se in masura in care metoda de productie se perfectioneaza; legea nu estevalabila decat pentru o scara de productie data; ea se aplica in cazul in care se adauga, la ocantitate fixa a unui factor, unitati succesive ale altui factor variabil.Dar ce se intampla cand doi factori cresc in aceeasi proportie? Pot aparea diversesituatii:- produsul poate creste in aceeasi proportie; se zice ca exista un randamentconstant de scara. Cresterea factorilor in aceeasi proportie este un efect al cresterii scariiprocesului de productie;- produsul poate creste intr-o proportie mai mare; este randamentul crescator descara;47
- produsul poate creste intr-o proportie mai mica; se zice ca este un randamentdescrescator de scara.Trebuie deci, sa distingem cu grija variatiile randamentului pentru o scara data,variatiile randamentului scarii. Primele sunt legate de variatiile dintre proportia unui factorfix si a unui factor variabil. Urmatoarele sunt legate de scara, de dimensiune, de firma. Atuncicand exista un randament constant de scara, diagonala OA trece prin origine, si va fidespartita in segmente egale prin curba de izoproductie (Oa1 =a1a2 =a2a3). Aceastaproprietate decurge din definirea unei suprafata de productie omogena ca fiind aceea undecresterea in proportii egale a doi factori provoaca cresterea in proportii egale a productiei.Daca sunt randamente descrescatoare de scara vom avea Oa1 < a1 a2 < a2a3 etc; curbeleisoproductie se vor departa unele de altele din ce in ce mai mult. Daca sunt randamentecrescatoare de scara segmentele vor deveni din ce in ce mai mici. Se intalnesc insa sirandamente care sunt mai intai crescatoare apoi descrescatoare ceea ce explica prinfenomenelor economiilor interne ale scarii si pierderilor interne ale scarii.Economiile interne ale scarii sunt acelea care decurg din cresterea dimensiunulorfiemei si care pot fi datorate unor cauze diferite cum ar fi: specializarea muncitorilor pentruun volum ridicat de productie; utilizarea unui capital tehnic mai eficient care este adeseaindivizibil si care, in consecinta, nu poate fi folosit economic decat pentru nivelele deproductie ridicate; factori tehnologici dand mai multa eficienta scarii, dar mai multa productie(se constata de exemplu, ca numarul de mecanici necesari la o firma creste mai putindecatproportia in raport cu numarul de masini); avantajele date de achizitiile en gros si devanzari (folosirea resurselor comerciale eficiente).Dar avantajele economiei de scara nu sunt nelimitate. Pe masura ce firma crestein dimensiuni, ele tind sa se reduca in timp ce incep sa se manifeste pierderi pe scara. Acesteatin in mod esential de greutatile intampinate de manageri, atunci cand dimensiunea firmeidevine considerabila.Combinarea judicioasa a factorilor de productie devine astfel un element cheiepentru manageri ea contribuind, alaturi de strategia minimizarii costurilor, la optimizareacomportamentului producatorilor.48
Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi
show all

COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...