1.3.2.Elemente Ale Noii Teorii A ConsumatoruluiCriticile formulate teoriei clasice si neoclasice a consumului si consumatorului au servitca punct de plecare pentre “noii economisti” in elaborarea “noii teorii a consumatorului”.Pentru “noii economisti” actul de consum nu este pasiv,dimpotriva consumatorul estecapabil de arbitraji intertemporale,iar nivelul si structura consumului sau nu sunt determinatedoar de nivelul “de facto” ci si de anticipatiile asupra veniturilor viitoare.Daca teoria traditionala confunda bunurile si serviciile cu cerintele pe care trebuie sa lesatisfaca,noua teorie face deosebire intre acestea.Noua abordare formuleaza ipoteza caindividual are nevoie de hrana,de informare,de deplasare.Nevoia de hrana se poate satisfaceprin consum de paine neagra sau alba,carne de pasare sau de porc,cartofi sau pastefainoase.Nevoia de deplasare se poate realize mergand “pe jos” sau folosind un animal ,obicicleta,un automobile,un tren un avion.Prin urmare,ipoteza stabilitatii preferintelor devinecompatibila cu o schimbare in mod de consum.Intr-adevar,o aceeasi cerinta stabile poate fisatisfacuta prin bunuri diferite,utilizate separate sau combinate intre ele.Functia de utilitate sescrie,in acest caz,U=U(S1,S2,S3…Sn),unde Si reprezinta satisfactiile pe care individual cautasa si le produca combinand diferitele bunuri si servicii intre ele.Pentru fiecare dintre acestesatisfactii (S),exista o functie de productie de tipul S=S(X,Y,Z…)unde X,Y,Z…,reprezintabunuri si servicii.bunurile,in acest caz sunt factori de productie in transformare siintersanjabili in conformitate cu evolutia costurilor sau a tehnicilor de productie carecontribuie la satisfacerea cerintelor cuprinse in functia de utilitate.Aceasta poate ramaneperfect stabila,chiar daca tehnicile de productie a satisfactiei adoptate de indivizi si modurilede consum evolueaza rapid.Teoria traditionala a consumatorului neglijeaza un aspect essential in utilizarea bunurilorde consum de timp.Ori,timpul este o resursa rara si utilizarea sa are un cost de oportunitateadica prin valoarea bunurilor ce pot fi create daca acel timp ar fi alocat productiei.In conditiilein care productivitatea sociala creste,se mareste costul de oportunitate,adica venitul sacrificatpe unitate de timp.Daca aceasta componenta a functiei de utilitae,timpul,devine tot mai rara simai scumpa,consumatorul-producatorul va cauta sa o economiseasca si sa gaseascasubstituienti care ii pastreaza sau ii maresc satisfactia:achizitionarea de frigidere pentru aeconomisi timpul necesar procurarii si pregatirii alimentelor;dezvoltarea serviciilor detransport rapid;asistenta medicala la domiciliu;cererea de servicii de inchiriere siconsignatie.Toate acestea economisesc timpul de dispozitie care nu poate fisupradimensionat,in care scop se acumuleaza tot mai multe bunuri.Pretul bunurilor tinde sa se9
diminueze in raport cu pretul timpului,iar consumatorul va utiliza mai multe obiecte pe unitatede timp.In acest mod diversificarea bunurilor si serviciilor se explica nu prin multiplicareagusturilor si preferintelor.Ceea ce schimba nu sunt preferintele ci “pretul timpului” care esteintr-o permanenta crestere in raport cu celelalte bunuri.Pentru a realize aceleasipreferinte,consumatorul substituie bunurile vechi cu altele noi,pentru ca noile produse suntmai eficace in satisfacerea cu un cost mai mic a nevoilor.Ceea ce schimba nu suntpreferintele,structura nevoilor consumatorului,ci mijloacele de satisfacere a acestora.Ceea cemodifica este mijlocul de realizare care evolueaza pentru a economisi resursa rara (timpul)necesara pentru a realize preferinta.Noua teorie a consumatorului cuprinde multe aspecte de real interes.Accentul pus peresursa timp permite o intelegere realista a structurii si tendintelor consumului modern debunuri marfare,da o explicatie proliferarii si cresterii serviciilor in economiile dezvoltate.Prin luarea in considerare a costului timpului,promotorii “noii teorii a consumatorului” auextins sfera de aplicare a teoriei economice la unele domenii deosebite,cum ar fi scadereanatalitatii in tarile dezvoltate odata cu cresterea nivelului de trai.Acest comportamentdemographic nu se explica prin scaderea preferintei pentru copii.Prin integrarea in analiza acostului timpului,scaderea natalitatii in tarile dezvoltate se poate explica prin costul deoportunitate al timpului.Cresterea salariilor reale echivaleaza cu o sporire a costuluitimpului,ceea ce inseamna ca fiecare ora consacrata activitatilor de crestere si educare acopiilor are un cost de oportunitate mai ridicat decat in trecut.Noua teorie a consumatorului,apreciaza ca prin integrarea in functia de productie acapitalului uman al individului,se poate intelege mai bine comportamentulconsumatorului.Un individ a avut posibilitatea de instructie intr-un anumit domeniu,si el vaavea o satisfactie mai mare decat un alt individ care nu a avut parte de o asemeneainstructie.Indivizii pot sa simta aceeasi nevoie de destindere sau recreare dar fiecare o satisfacprin activitati diferite (concert,spectacol,sport),deoarece ei nu au aceeasi capacitate de aproduce satisfactie intr-o activitate data;nu gusturile lor difera ,ci capitolul lor uman.10
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi