sunt de o mare diversitate, dacă nu este prea mult spus, exagerată. Date fiind preocupărilediverse, până în prezent, nu s-a ajuns la o concepţie unanim acceptată, referitoare la naturaserviciilor.Noţiunea de serviciu are multiple înţelesuri, însă cert este faptul că toate acestea îiconferă acelaşi sens, mai precis acela de “serveşte la” şi “satisface o necesitate”. Atunci când seurmăreşte definirea serviciilor, se au în vedere caracteristicile acestora, elementele deintangibilitate, relaţiile dintre prestator şi cumpărător, diferenţele dintre bunuri şi servicii, etc.În marea lor majoritate, specialiştii în domeniu definesc serviciile ca un sistem deutilităţi, în care beneficiarul cumpără sau foloseşte un produs şi o anumită utilitate, care-i conferăanumite avantaje ori satisfacţii neconcretizate, în majoritatea cazurilor, într-un bun material şidestinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.Privite într-o concepţie de marketing, aşa cum sunt ele definite de către AsociaţiaAmericană de Marketing “serviciile reprezintă activităţi, beneficii sau utilităţi care sunt oferite pepiaţă sau prestate în asocierea cu vânzarea unui bun material”. Rămânând tot în sferadicţionarelor, adăugăm alte definiţii de specialitate şi anume:• “serviciile sunt considerate a reprezenta un sector al economiei naţionale în care sedesfăşoară o activitate utilă, menită să satisfacă anumite nevoi sociale, fără a se materializaobligatoriu în produse sau bunuri”;• “serviciile sunt activităţi economice - cum ar fi transportul, activităţile bancare,asigurările, turismul, telecomunicaţiile, publicitatea, industria divertismentului, prelucrareainformaţiilor şi consultanţa – care sunt în mod normal consumate în timp ce sunt produse, şi încontrast cu bunurile economice care sunt tangibile ”;• “serviciile sunt activităţi care reprezintă o valoare economică fără a corespunde uneiproducţii de bunuri materiale”O definiţie a serviciilor privind caracteristica cea mai importantă a acestora, mai precisintangibilitatea este cea elaborată de K.J. Blois care afirma că “serviciul reprezintă oriceactivitate care oferă beneficii fără a presupune în mod obligatoriu un schimb de bunuritangibile”. Această definiţie şi cea elaborată de Asociaţia Americană de Marketing care priveşteserviciile din punct de vedere al prestatorului. Există însă şi opinii care definesc serviciile dinpunctul de vedere al consumatorului şi se poate argumenta cu definiţia lui David W. Jackson şiBesson Richard şi anume: “pentru consumator, serviciile reprezintă activităţi care se finalizeazăprin obţinerea unui beneficiu sau a unei utilităţi; activităţi pe care nu poate sau nu doreşte să lepresteze el însuşi”.Deşi foarte simplă, definiţia lui Leonard L. Berry este extrem de reprezentativă pentruceea ce înseamnă un serviciu. El aprecia că “serviciul este o activitate, un efort, o performanţă”
Cunoscutul specialist în marketing, Ph. Kotler redă următoarea definiţie: “serviciulreprezintă orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, acesta este, îngeneral intangibil, şi al cărui rezultat nu presupune <strong>dr</strong>eptul de proprietate asupra unui bunmaterial”. Tot acest autor, de data aceasta alături de Armstrong, apreciau că “serviciile suntactivităţi sau facilităţi oferite sub formă imaterială de către un furnizor unui beneficiar, fără caacesta, în calitate de cumpărător, să obţină şi <strong>dr</strong>eptul de posesiune. Serviciile sunt de obiceilegate de un bun material, deşi aceasta nu este o condiţie obligatorie”.O definiţie care aduce în discuţie alături de intangibilitatea serviciilor şi relaţia ce sestabileşte între cumpărător şi prestator şi care este una extrem de importantă este cea a lui Ch.Gronroos care afirma: “un serviciu este o activitate sau un grup de activităţi mai mult sau maipuţin tangibile, care au de obicei loc în momentul interacţiunii dintre cumpărător şi prestator”Un alt specialist, preocupat de acest concept, a încercat să sublinieze diferenţa de conţinutîntre activitatea în sine şi rezultatul acesteia, evitând însă aspectul imaterial al serviciilor. În acestsens, T. P. Hill defineşte serviciile astfel:• “activităţi depuse de o persoană sau unitate economică, la solicitarea altei persoane sauunităţi economice sau cu consimţământul acestora, în scopul modificării stării persoaneibeneficiare sau a bunului care îi aparţine”;• “activităţi în<strong>dr</strong>eptate spre o persoană/agent economic sau spre bunurile ce îi aparţin,rezultatul lor fiind chiar modificarea condiţiei persoanei sau bunurilor supuse respectiveloractivităţi”.În 1989, P. Nicolaides a dus unele critici la a<strong>dr</strong>esa definiţiilor care pun accent pediferenţele dintre bunuri şi servicii, considerând că trebuie mai degrabă să se găseascăconvergenţa dintre ele şi afirmând că există tot mai multe incertitudini privind definiţia şiclasificarea lor.O definiţie plină de umor dar totodată extrem de concisă este cea formulată de Sir RobertGiffen în discursul său la “Societatea regală de statistică” potrivit căreia “invizibilul este cevacare poate fi vândut şi cumpărat dar nu îl poţi lăsa să-ţi cadă pe picior”.Diversitatea opiniilor referitoare la conceptul de servicii este completată de părerileautorilor români.Astfel, I. Mărculescu şi N Nichita, având <strong>dr</strong>ept reper caracteristicile serviciilor, au definitserviciile ca “activităţi din sfera producţiei materiale sau nemateriale care, fie că preced procesulde creare a produsului finit, contribuind la pregătirea , fie că sunt legate de produsele care au ieşitdeja din sfera producţiei sociale, fie că se concretizează în anumite efecte utile care se răsfrângdirect asupra omului, societăţii în ansamblul său sau asupra naturii, trăsătura generală a
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi