extrem de scurt prin utilizarea serviciilor informatice oferite de Internet, dar şi de dispozitivelediverselor unităţii (bancomatele, cu ajutorul cărora se pot realiza diverse operaţiuni de plăţi,evitând astfel firele de aşteptare).O influenţă de asemenea importantă asupra dimensiunii timpului liber este cea realizatăde serviciile pentru desfacerea produselor alimentare şi nealimentare.Pentru realizarea cumpărăturilor, avem nevoie de timp, a cărei dimensiune estedeterminată de mai mulţi factori precum: oferta de mărfuri, amplasarea magazinelor alimentaresau nealimentare şi a pieţelor agro-alimentare, gradul de dezvoltare a acestor unităţi, adaptareaorarului unităţilor cu posibilităţile cumpărătorilor de ale frecventa, tipul de vânzare preferat defiecare unitate comercială în parte, realizarea unei aprovizionări adecvate cerinţelor şi stocareade produse alimentare sau nealimentare în volumul şi structura solicitată.Astfel cu cât unitate solicitată pentru realizarea cumpărăturilor este amplasată la odistanţă mai mică de reşedinţa cumpărătorului, cu atât timpul afectat acestui segment se reducefavorizând sporirea timpului liber. De asemenea, forma de vânzare influenţează în sensul că dacăse adoptă forme moderne de comerţ, timpul liber beneficiază de un spor considerabil. Deexemplu, dacă o unitate apelează la autoservire, reduce cu 50% timpul afectat cumpărăturilorcomparativ cu o unitate cu vânzare clasică, cu vânzător. Şi alte forme moderne de comerţ suntmenite să scurteze timpul de răspuns la solicitările clienţilor şi aici putem da ca exemplu cel maiconcludent comerţul prin corespondenţă clasică sau mai nou electronică. Comerţul electronic ceamai modernă formă capătă un rol extrem de important în sporirea timpului liber al persoanelorcare apelează la acesta. Însă cel mai rapid răspuns la solicitările clienţilor este dat de comerţulprin automate, fără a neglija limitarea produselor ce pot fi achiziţionate astfel. Vânzarea prinintermediul televizorului, elimină timpul afectat deplasării la unitatea comercială, produsulsolicitat fiind adus de către reprezentanţii acelei unităţi comerciale.Tot în acest context, trebuie remarcat faptul că alimentaţia publică ocupă un procentimportant din timpul disponibil pentru populaţie, de gradul de dezvoltare şi de accesibilitateaacestui sistem depinzând timpul liber al individului, prin câştigul realizat din timpul afectatactivităţilor gospodăreşti, mai ales pentru pregătirea hranei. Realizarea şi comercializarea unorproduse semifabricate scurtează timpul afectat pregătirii hranei în gospodărie. Apelarea la astfelde produse depinde de cele mai multe ori de venitul disponibil, dar şi de pregătirea profesională apersoanelor.Nu trebuie eliminate din influenţarea dimensiunii timpului liber, nici serviciile pentruîntreţinere şi reparaţii ale obiectelor de uz personal, casnic şi inventar gospodăresc, care deşi parpuţin importante din acest punct de vedere, lucrurile nu stau deloc astfel. Aceste obiecte, au unrol însemnat în satisfacerea unor nevoi spirituale sau de confort ale individului şi apar într-un
număr şi de o calitate direct proporţionale cu nivelul veniturilor şi gradul de civilizaţie aindivizilor.Foarte multe din aceste obiecte de folosinţă îndelungată au menirea de a facilita anumiteactivităţi realizate în gospodărie, reducând timpul aferent în favoarea timpului liber. Spunemacest lucru când ne gândim la maşina de spălat rufe sau vase, frigiderul, robotul de bucătărie,cuptorul cu microunde, aspiratorul, etc.Aceste aparate funcţionează la parametrii proiectaţi o anumită perioadă de timp, însădefectarea acestora este inerentă, moment în care intervine necesitatea deplasării acestora launităţile de specialitate pentru reparaţii. În perioada de nefuncţionare, influenţa asupra timpuluiliber este una negativă, fapt ce ne face să conştientizăm că serviciile de întreţinere au rolul lorbine determinat. Totuşi atunci când este cazul, timpul destinat reparaţiilor poate fi redus prinexistenţa unui număr suficient de unităţi specializate în astfel de servicii dar şi prin realizareaunor bunuri de folosinţă îndelungată cu posibilitatea de accesare rapidă a acelor componente careprezintă cel mai mare risc de defectare.Sunt anumite cazuri când utilizarea unor astfel de bunuri poate fi substituită de un altserviciu, precum: rufele pot fi spălate atât cu maşina de spălat proprie dar şi prin intermediul uneifirme specializate în servicii de curăţătorie chimică; serviciile de ingienizare a locuinţei poate firealizate cu ajutorul aparatelor din dotare sau prin solicitarea unei firme de curăţenie, etc.indiferent de alegerea făcută, este vorba despre servicii care contribuie semnificativ ladimensionarea timpului liber.Pe lângă serviciile prezentate, apar multe alte categorii de servicii pentru populaţie careinfluenţează dimensiunea timpului liber. Ne referim aici la serviciile de sănătate a cărordezvoltare are repercusiuni directe asupra capacităţii de muncă. Pentru a apela la astfel deservicii este uneori nevoie de un timp de aşteptare care poate fi eliminat prin apariţia acelorunităţi capabile să răspundă prompt şi calitativ superior solicitărilor de astfel de servicii. O altăcategorie este cea a serviciilor pentru îngrijirea copiilor, oferite de către instituţii precum creşe,grădiniţe cu program prelungit, etc., care degrevează familiile de anumite îndatoriri. Atunci cândastfel de unităţi sunt amplasate cât mai aproape de locul de muncă sau cel mai bine de locuinţă,timpul necesar ducerii şi aducerii copiilor este unul mult scurtat, în beneficiul timpului liber.Mai putem aminti şi faptul că apelarea la serviciile unor unităţi administrative, notariate,instituţii financiare sau bancare influenţează timpul oricărui individ. Tot ca şi în cazul celorlalteservicii, calitatea şi competenţa celor care încearcă să rezolve astfel de solicitări contribuie lareducerea timpului afectat unor astfel de activităţi şi implicit la sporirea timpului liber.În acest context, trebuie remarcate serviciile bancare care au căpătat o mare varietateodată cu apariţia posibilităţilor electronice extrem de avansate. Putem aminti aici posibilitatea de
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi