COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

o Turism social prin sistemul sindicatelor Această formă de turism social antrenează un numărmare de turişti în toate anotimpurile, dar disponibilul bănesc propriu nu-I permite decât un numărmic de zile de sejur, între 6 şi 12 zile, în loc de 18 şi 21 cât recomandă medicul balneolog, îngeneral.o Vacanţe pentru elevi în taberele Ministerului Educaţiei Naţionale. Centrele de vacanţă şiagrement găzduiesc copii şi adolescenţi având mai ales o vârstă între 5 şi 12 ani şi funcţioneazăca un cadru educativ complementar şcolii, în sprijinul consolidării personalităţii acestora, alafirmării propriilor aspiraţii ale indivizilor.o Turismul pentru tineret. Ministerele implicate în problema de tineret şi-au stabilit obiectivelepoliticii de tineret bazate pe triada educaţie – asociativitate - timp liber, făcând trimiteri şi lacreşterea participării tinerilor la circulaţia turistică, bazate pe o serie de facilităţi specifice.o Turismul de camping. Turismul de camping este una din formele cele mai ieftine depracticare a turismului, atât prin tarife de cazare cât şi prin posibilităţile de servire a mesei.Astfel turismul de camping este considerat ca formă de turism social şi a fost dezvoltat în acestscop în cea mai mare parte a ţărilor, el adresându-se în general familiilor cu venituri mai mici, deregulă fără copii, tinerilor şi chiar pensionarilor.o Turismul pentru vârsta a III-a. Între destinaţiile turistice pentru persoanele de vârsta a treia,pe primul loc se situează staţiunile de tip balnear, cu dublă funcţionalitate: de tratament şi pentruodihnă şi recreereo Agroturismul. Spaţiul rural românesc dispune de resurse turistice variate: tradiţii şi valorietnofolclorice, monumente istorice şi de artă, cadrul natural nepoluat şi cu un potenţial divers deatractivitate (ape minerale, bioclimat aspecte peisagistice pitoreşti, domeniu schiabil etc).Diversificarea ofertei şi în mod deosebit a ofertei turistice, are prin urmare efecte beneficeasupra dimensiunilor şi modului de utilizare a timpului liber şi pentru creşterea calităţii vieţiipopulaţiei, mai ales în condiţiile stresului accentuat ce caracterizează civilizaţia modernă.În România, utilizarea timpului liber în vederea consumării unor servicii depinde decategoria socio-profesională a fiecărui solicitant, de veniturile disponibile, de vârstă, sex etc. Dinanalizele, puţine la număr, efectuate, în România, din lipsa veniturilor, timpul liber cotidian, aşacum mai spuneam şi anterior, este consumat în cea mai mare parte cu ajutorul mass-mediei înspecial a televizorului, aspect ce contribuie într-un mod nociv la calitatea vieţii românilor şi ladefinirea stilului de viaţă. Timpul liber periodic este destinat în proporţie de peste 45% pentruvacanţe, pentru turism în diversitatea formelor sale. Un loc aparte îl capătă comerţul electronic şiutilizarea noilor tehnologii pentru „loisir-ul” personal, pentru cei ce sunt dotaţi cu aparaturanecesară şi pentru cei care frecventează localurile ce oferă astfel de servicii