COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...

More documents

Recommendations

Info

depozitare, chirii, salarii, cat si cheltuielile legate de pierderea, prin depreciere sau schimbarea modei, nivelului calitativ al bunurilor stocate. Aceste cheltuieli se adauga la costulproductiei (pretul la care acesta a fost cumparat), rezultand costul total care se afla in relatieinverseacu elasticitatea ofertei la pretul da pe piata bunului respective.4.Perioada de timp de la modificarea pretului. Daca pretul de pe piata bunului X semajoreaza, iar celelalte conditii ale ofertei raman constante, forma elasticitatii ofertei depindede durata perioadei de timp care a trecut de le modificarea pretului. In acest context exista treiperioade de timp: a) perioada pietei; b) o perioada scurta de de timp c) o perioada lunga detimp.a) Perioada pietei se caracterizeaza printr-o durata foarte scurta de timp de la modificareapretului bunului X, ca urmare a cresterii cererii, perioada in care ofertantii se gasesc inimposibilitatea sporirii productiei, oferta fiind perfect inelastica.b) Perioada scurta de timp imprima ofertei un carecter inelastic. In aceasta perioada, inconditiile cresterii pretului bunului X ca rezultat al cresterii cererii, exista posibilitateasporirii, in anumite limite, a cantitatii oferite prin utilizarea unui volum mai mare de resursedisponibile (munca, materii prime, materiale, energie).c) Perioada indelungata de timp asigura posibilitatea unei oferte elastice a bunului X.In ca<strong>dr</strong>ul acestei perioade, producatorii pot sporii cantitatea factorilor de productie implicati inproducerea bunului X printr-un process investitional sustinut in scopul largirii capacitatilor deproductie existente sau prin intrarea de noi firme in industria bunului respective, ca urmare acresterii cererii si in final a pretului.21
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINAREA FACTORIILOR DE PRODUCTIESI SUBSTITUIREA LOR4.1. CARACTERIZAREA GENERALA A FACTORILOR DE PRODUCTIEa) Munca.Functionarea oricarui sistem de productie este de neconceput faraprezenta si interventia omului. stiinta economica abordeaza omul nu numai in calitatea sa depurtator al unor nevoi de consum tot mai complexe, ci si in calitate de posesor al unor abilitatice-i permit sa actioneze in scopul satisfacerii acestor nevoi. Variatele procese de productie abunurilor corporale si incorporale, respectiv a serviciilor, capabile sa satisfaca nevoi umanedintre cele mai diverse, au <strong>dr</strong>ept element comun factul ca desfasurarea lor presupune prestareade munca. Intr-un anumit sens, prestarea muncii poate fi identificata cu insusi actulproductiei.Munca-factor originar, primar, de productie - reprezinta activitatea specific umanadesfasurata in scopul obtinerii de bunuri economice. Munca este un factor de productieoriginar, in sensul ca ea este intrinsec asociata personalitatii prestatorului ei, neputand ficreata sau reprodusa artificial si nici disociata de persoana prestatorului. Actiunea factorului,,munca" este strans legata de dimensiunea temporala a procesului de productie. Raportata lascara timpului, munca apare ca un factor de productie neregenerabil; prestatia de munca esteireversabila, dupa cum timpul de munca neutilizat este irecuperabil. Dimensiunea cantitativa afactorului ,,munca" se refera la volumul de munca de o anumita natura prestat intr-un procesde productie dat. Acest volum poate fi cuantificat prin numarul de unitati de timp de muncaprestate, prin numarul de ore de munca sau de locuri de munca aferente unei anumite cantitatide produse, prin numarul de lucratori sau de ore-om de munca prestate in conditiile deproductie date. Dimensiunea calitativa a factorului ,,munca" abordat la nivel individual serefera la specializarea profesionala proprie fiecarui prestator de munca, la gradul sau decalificare si de experienta de productie, la nivelul sau de productivitate. Pentru a amelioraanumite caracteristici ale muncii prestate de o persoana trebuie sa se intervina la nivelulabilitatilor si/sau motivatiei in munca ale celui vizat.Determinat de dezvoltarea generala a societatii,progresul calitativ al factoruluimunca se concretizeaza in principal in :- cresterea proportiei in care procesele de munca fac apel la abilitatile de ordinintelectual, care ajung sa prevaleze in raport cu cele fizice ;22
Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
Page 139: c) oferta este inelastica atunci ca
Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
Page 164 and 165: mult decat in anii '50 si mai mult
Page 166 and 167: Pentru a marca mai bine faptul ca r
Page 168: Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi
show all

COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

COMUNICARE ÅI NEGOCIERE COMERCIALÄ Prof. univ. dr ...