Dezvoltarea transporturilor este rezultatul procesului de dezvoltare a întregii noastresocietăţi. Într-un anumit stadiu de dezvoltare a societăţii, transporturile se desprind ca ramură desine stătătoare a producţiei materiale. Transporturile, ca sector al economiei naţionale, reprezintă oprelungire a proceselor de producţie până la locurile de consum productiv sau neproductiv(individual), iar orice întârziere sau dereglare a transporturilor are repercusiuni asupra întreguluiangrenaj al economiei de piaţă a unei ţări. În consecinţă, circulaţia bunurilor materiale şi aoamenilor reprezintă o condiţie esenţială a desfăşurării normale a vieţii, iar posibilităţile detransport condiţionează cooperarea economică între ramurile producţiei materiale, schimburile devalori şi dezvoltarea armonioasă a tuturor regiunilor ţării 1 .Activitatea de transporturi se caracterizează printr-o serie de particularităţi economicoorganizatoricespecifice atât transporturilor, în general, cât şi unor forme de transport, în particular.Astfel, dezvoltarea transporturilor este condiţionată de existenţa, în primul rând, a unui parcrulant, specific fiecărei forme de transport: terestru, feroviar, aerian sau naval (de exemplu,transporturile de pasageri se efectuează cu autocare, microbuze, autoturisme, avioane, garnituri decale ferată, vase fluviale şi maritime etc.), care constituie elemente de bază materială aletransporturilor, iar în al doilea rând de căile corespunzătoare de circulaţie pentru aceste mijloace detransport (şosele, autostrăzi, linii de cale ferată, gări, autogări, porturi fluviale şi maritime,aeroporturi etc.), care constituie elemente de infrastructură tehnică generală ale transporturilor 2 .Mijloacele de transport au un rol bine definit în activitatea de transporturi; utilizarea fiecăruimijloc de transport se caracterizează printr-o serie de avantaje şi dezavantaje economico -organizatorice privind capacitatea, continuitatea, rapiditatea, comoditatea, economicitatea etc. atransporturilor, care limitează, în ultima instanţă, condiţiile de folosire în economia naţională amijloacelor respective de transport.Pentru a satisface cerinţele de transport ale economiei naţionale cu o eficienţă economicăsporită, existenţa şi utilizarea în paralel a diferitelor mijloace de transport ridică problemacoordonării şi cooperării raţionale între aceste mijloace de transport, care se completează reciproc,în procesul de asigurare a continuităţii deplasării bunurilor materiale şi persoanelor.Procesul de producţie în transporturi constă în deplasarea în spaţiu a bunurilor materiale şi aoamenilor (călătorilor), deplasare care se realizează prin intermediul mijloacelor de transport şi alforţei de muncă ce acţionează asupra lor.Transporturile se caracterizează prin oscilaţii sezoniere pronunţate ale cererii de servicii, înfuncţie de frecvenţa solicitărilor în vârfurile de sezon şi în perioadele extrasezon.1 Pentru detalii privind aspectele transporturilor se recomandă şi consultarea lucrării IGNAT D.: Transporturi ieri şiazi, Editura Ştiinţifică, 1989 (Seria “tehnica la zi”).2 Pentru o mai bună documentare se recomandă consultarea Anuarului Statistic al României, editat de ComisiaNaţională pentru Statistică, anul 1993-1999, capitolul “transporturi şi telecomunicaţii”.34
Serviciile de transport nu pot fi stocate; mijloacele de transport se deplasează o dată cuîncărcăturile respective şi indiferent de numărul de călători transportaţi într-o cursă, respectiv gradulde utilizare a capacităţii unui mijloc de transport; după terminarea cursei, serviciul de transport afost practic consumat. Spre deosebire de elasticitatea caracteristică a cererii de transporturi oferta deservicii în transporturi este o ofertă rigidă: volumul maxim al ofertei se limitează practic la nivelulde dotare cu capacităţi de transport, într-un moment dat, al firmelor transportatoare.Circulaţia turistică presupune deplasarea persoanelor spre locurile alese ca destinaţie acălătoriilor. În consecinţă, fluxurile turistice implică derularea unui trafic turistic considerabil întrelocalităţile (ţările) de reşedinţă şi localităţile (staţiunile, zonele, regiunile turistice ţările) primitoarede turişti. Pentru derularea traficului turistic se apelează la o gamă variată de mijloace de transport.Deseori, deplasarea turiştilor necesită folosirea combinată a mai multor mijloace de transport, înfuncţie de distanţa până la locul de destinaţie, de caracteristicile itinerariilor alese, de starea căilorde comunicaţie şi a infrastructurilor tehnice, de intensitatea şi sezonalitatea circulaţiei turistice, decompetitivitatea tarifelor practicate pentru diferite forme de transport, de rapiditatea şi comoditateadeplasărilor etc.Analizând transportul ca pe un element constructiv şi ca pe o condiţie de bază a desfăşurăriiactivităţii turistice, se pot desprinde următoarele sarcini esenţiale pentru transporturile turistice:‣ În primul rând, transportul trebuie să asigure deplasarea sigură, sincronizată şiconfortabilă a pasagerilor-turişti, în numărul şi la termenele fixate, până la destinaţia dorită. Dinacest considerent, transportul turistic nu este decât un instrument necesar pentru atingerea unui scopcăruia îi rămâne subordonat. Această funcţie de dependenţă a transportului faţă de ramurile deactivitate economică pe care le deserveşte (de exemplu, industria, comerţul, turismul etc.) este ocaracteristică predominantă a transportului.‣ În al doilea rând, cunoscând faptul că tarifele pentru transporturi reprezintă unelement component al tarifelor pentru aranjamentele turistice, este important atât pentru călători, câtşi pentru industria turismului, ca preţul transportului să rămână cât mai stabil posibil.‣ În al treilea rând, atât guvernele ţărilor trimiţătoare, respectiv ale celor primitoare deturişti, cât şi agenţii economici contează, înainte de toate, pe serviciile proprii de transport, asupracărora pot exercita un control mai sigur şi mai eficient decât asupra transporturilor străine. Prinacestea se poate asigura o exploatare mai bună a capacităţilor de transport, atât pentru necesităţileturismului internaţional, cât şi ale turismului intern, iar în perioadele de activitate turistică redusă(extrasezon) aceste capacităţi de transport pot fi folosite mai raţional, prin acoperirea altor necesităţiale economiei naţionale.Cunoscând faptul că importanţa fiecărei forme de transport în rapiditatea evoluţiei salevariază în pas cu dezvoltarea tehnicii moderne, se poate afirma că fiecare formă de transport se35
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73: cu privire la produsul în sine, la
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi