Practic în aceste cazuri, efectele sociale sunt convertite în efecte economice, exprimate în cheltuielisau venituri.În contextul mai larg al analizării eficienţei sociale a turismului, un loc distinct revinecaracterizării turismului social. De la bun început trebuie arătat că, deşi cele două concepteexprimă probleme radical diferite, între ele se poate face o conexiune în sensul că, în cazulturismului social, efectele economice au mai puţină relevanţă sau nu sunt urmărite decât în măsuraîn care ţinta de a asigura accesul la vacanţe unui număr cât mai mare de oameni se poate realiza cucheltuieli cât mai mici. Din punct de vedere al conţinutului, turismul social este definit, potrivitstatutului BITS, ca un "ansamblu de raporturi şi fenomene ce rezultă din participarea la turism aunor categorii sociale cu venituri modeste, participare posibilă sau facilitată datorită unor măsuriavând caracter social bine definit".Astfel abordat, turismul social întruneşte caracteristicile turismului în general sau aleoricărei forme de călătorie, particularizându-se prin: categoria de consumatori cărora se a<strong>dr</strong>esează şimodul în care sunt finanţate vacanţele. Destinatarii acestui gen de turism sunt categoriile depopulaţie cu mijloace financiare reduse, reprezentate de cei cu venituri situate la nivelul minim peeconomie sau statut social care atestă acest lucru: pensionari, şomeri, elevi, studenţi etc.. În privinţaposibilităţilor de călătorie, acestea sunt asigurate prin subvenţii acordate de societate prinorganismele de protecţie socială sau diverse organizaţii: case de ajutor reciproc ale pensionarilor,organizaţii de tineret, fundaţii, precum şi prin facilităţi de plată oferite de agenţii economici dinturism. Aceste trăsături ale turismului social au condus la o creştere sensibilă a cererii de vacanţe,ceea ce a generat, nu de puţine ori, confundarea acestuia cu turismul de masă. Ca forme demanifestare, turismul social este constituit, în principal, din: turismul de tratament şi cură balneomedicală,de tineret, călătorii de studii, tabere şcolare, unele forme ale turismului de odihnă,turismul familiar etc., din acest punct de vedere fiind dificilă o demarcaţie netă faţă de alte tipuri devoiaje.BIBLIOGRAFIE:1. Cosmescu, I. – Turismul – fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998;2. Enea C. – Economia turismului, Editura Universitaria, Craiova, 2007;3. Fleşoiu, A. – Metode şi tehnici de turism şi comerţ intern şi internaţional, UniversitateaCreştină “Dimitrie Cantemir”, Cluj-Napoca, 2005;4. Minciu, R. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2004;5. Neacşu, N. – Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti, 2004;6. Nicolescu, R. – Serviciile în turism – alimentaţie publică, Editura Sport-Turism, Bucureşti,2003;7. Postelnicu, Gh. – Introducere în teoria şi practica turismului, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2006;8. Snak, O., Baron, P., Neacşu, N. – Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001;40
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea dezbaterilor de idei ce vizează principalele probleme referitoare la servicii s-arealizat pe următoarele aspecte:a. caracterul neproductiv respectiv productiv al serviciilor;b. dezvoltarea aparentă sau reală a serviciilor;c. existenţa sau inexistenţa unor nevoi reale care să fie acoperite de servicii;d. creşterea costurilor de organizare a societăţii, ca principală cauză a dezvoltăriiserviciilor;e. expansiunea serviciilor, ca expresie a fenomenului de dezindustrializare;f. serviciile ca principală cauză a maladiei costurilor;g. serviciile, cauză a diminuării competitivităţii naţionale;h. serviciile sunt responsabile de manifestarea paradoxului productivităţii, etc.În prezent serviciile contribuie într-o proporţie însemnată la crearea locurilor de muncă,în număr suficient pentru limitarea fenomenului economic numit şomaj şi la formarea venituluinaţional.În acelaşi timp, se poate afirma că sectorul serviciilor nu cunoaşte limite, dacă ne referimla noul proces de liberalizare a schimburilor internaţionale, tranzacţiile internaţionale cu serviciideţinând mai mult de 1/3 din comerţul mondial. Tranzacţiile cu servicii pe plan mondial aucunoscut în ultimele decenii o dinamică mai accentuată decât cea a comerţului cu bunurimateriale. Statistic vorbind, volumul fluxurilor internaţionale imateriale compuse din valoriletranzacţiilor invizibile, a fluxurilor generate de mass-media şi de mediul financiar internaţional,este de 50-70 de ori mai mare decât cel al comerţului mondial cu bunuri materiale.Putem spune că această perioada este marcată de un paradox care constă în faptul căvalorile economice au căpătat o nouă ierarhie în sensul că serviciile nu mai sunt subordonate saucomplementare bunurilor industriale, ci acestea din urmă au devenit suport pentru realizareaserviciilor. În nomenclatorul de valori supus tranzacţiilor, se apreciază că pot intra educaţia,reputaţia, cultura, arta, visul şi plăcerea.Dezvoltarea rapidă a sectorului serviciilor a devansat simţitor teoria economică, iarspecialiştii ce au vizat acest domeniu s-au axat pe definirea conceptului de servicii. Frecvent auapărut dificultăţi datorate eterogenităţii sporite a activităţilor economice cuprinse în categoria deservicii şi accepţiunile numeroase acordate termenului de serviciu, dar şi confuzii generate deposibilităţile reduse de comensurare şi definire a activităţilor imateriale.În numeroase lucrări economice şi sociologice apărute în ultimii 50 de ani, serviciiledeţin o atenţie sporită, iar concepţiile referitoare la definirea, caracteristicile şi natura acestora
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi