mijlocul de transport folosit. Varietatea informaţiilor obţinute depinde nemijlocit de complexitateaformalităţilor în punctele de frontieră.O metodă mai eficientă şi mai uşor de aplicat este înregistrarea în spaţiile de cazare.Utilizarea corectă a acestei metode, în sensul comparabilităţii rezultatelor, mai ales în statisticileinternaţionale, presupune existenţa unui sistem unitar de evidenţă a activităţii pentru toate unităţilece găzduiesc turişti, ceea ce nu este totdeauna simplu. Informaţiile obţinute prin metodaînregistrărilor în spaţiile de cazare sunt mai complete şi mai diversificate; ele se referă deopotrivă lacerere şi ofertă, la turismul intern şi internaţional, la dimensiunile fenomenului turistic şi impactulsău asupra economiei, de asemenea, pot fi cuantificate atât latura cantitativă cât şi cea calitativă aactivităţii turistice.Culegerea datelor, în cazul acestei metode, se poate realiza prin simpla prelucrare adocumentelor hoteliere standard. Înregistrarea în spaţiile de cazare, deşi are multe avantaje,exprimate prin complexitatea şi diversitatea informaţiilor, prin caracterul facil al aplicării etc.,prezintă şi câteva inconveniente legate, în principal, de unitatea de observare, şi anume,înregistrarea este incompletă, deoarece sunt luate în calcul numai spaţiile omologate, fiind omisăcazarea la rude, prieteni, în reşedinţele secundare, în spaţiile neamenajate; nu redă numărulturiştilor, ci doar numărul înnoptărilor; rezultatele depind de sistemul de evidenţă utilizat, specificeunor ţări sau lanţuri hoteliere.O altă metodă, considerată indirectă, cu o arie de aplicabilitate mai restrânsă, este aceea aprelucrării informaţiilor provenind de la instituţiile financiar-bancare. Sunt posibile determinăriale încasărilor şi plăţilor pentru călătorii turistice, pe ansamblu şi pe structură, atât pentru turismulintern cât şi pentru cel internaţional. Pe baza acestora se pot face aprecieri calitative asupraturismului - prin intermediul unor indicatori de genul: încasare/cheltuială medie pe zi/turist -precum şi evaluări ale locului turismului în consumul populaţiei, aportul acestuia la crearea PIB, laechilibrarea balanţei de plăţi, la realizarea veniturilor statului. În cazul acestei metode,complexitatea informaţiilor, acurateţea lor sunt dependente de tipologia şi structura sistemuluicontabilităţii naţionale, de structura ramurilor economiei adoptată de fiecare ţară şi compatibilitateaacestora pe plan mondial, de gradul de detaliere a datelor, de nivelul de informatizare şi accesare ainstituţiilor financiar-bancare.Aprecieri asupra aspectelor calitative ale activităţii turistice, de natura caracteristicilor socioprofesionaleale clientelei, motivaţiei, comportamentului, nivelului de satisfacţie a turistului,bugetul de vacanţă etc., pot fi făcute numai prin metoda sondajelor. Sondajele se realizează, deregulă, de instituţii sau compartimente specializate, de un personal cu pregătire adecvată, asupraunor eşaloane fixe, variabile, reproiectate cu prilejul fiecărei anchete. Deşi oferă posibilitatea8
cunoaşterii unor aspecte foarte variate ale activităţii turistice, metoda sondajelor prezintă şi câtevainconveniente legate de costuri, de organizare, de erori de eşantionare, de exploatare a rezultatelor.Pe lângă metodele menţionate, analiştii fenomenului turistic pot utiliza, în funcţie deobiectivele urmărite şi alte instrumente de cercetare, precum şi informaţii variabilemacroeconomice, provenite din alte sectoare.4. Indicatori de cuantificare a circulaţiei turisticeIndicatorii turismului sporesc şi redau într-o exprimare sintetică, matematică, informaţii cuprivire la diferite aspecte ale activităţii turistice, informaţii utile pentru măsurarea fenomenului şi aefectelor sale, pentru anticiparea tendinţelor de evoluţii şi pentru fundamentarea politicii dedezvoltare în domeniu. Elaborarea indicatorilor, diversitatea lor sunt condiţionate de existenţa unorsurse primare de culegere a datelor, a unor metode şi tehnici de lucru adecvate.În corelaţie cu aceste elemente, dar şi cu latura activităţii pe care o reflectă, indicatoriiturismului se prezintă într-o paletă foarte largă; ei pot fi direcţi, rezultaţi nemijlocit din sursele deînregistrare sau indirecţi, prelucraţi, simpli sau agregaţi, cantitativi sau valorici, globali sau parţiali,principali sau derivaţi, ai volumului activităţii sau ai efectelor etc.Se poate vorbi, astfel, de un sistem de indicatori ai turismului, sistem în care se disting, cafiind mai importanţi: indicatori ai cererii reale şi potenţiale; indicatori ai ofertei (baza materială şiforţa de muncă); indicatori ai relaţiei ofertă-cerere (capacitatea pieţei, gradul de ocupare); indicatoriai rezultatelor/efectelor economice şi sociale, directe şi indirecte. Un loc aparte în structurasistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulaţia turistică; aceştia exprimăcirculaţia reală sub diferite aspecte, dar uneori şi pe cea potenţială sau chiar relaţia ofertă-cerere.Astfel, numărul turiştilor (Nr) este unanim recunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativişi importanţi indicatori ai circulaţiei turistice; el este un indicator fizic, cantitativ şi poate lua forma:‣ sosiri/plecări turişti, pentru turismul internaţional şi se obţine în statisticileînregistrărilor la frontieră;‣ persoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât şi pentru cel internaţional,dedus din statisticile mijloacelor de cazare;‣ participanţi la acţiuni turistice, specific turismului intern, rezultat din centralizareaactivităţilor agenţiilor de voiaj.Indicatorul "numărul de turişti" se determină pentru întreaga activitate şi pentru fiecaredintre componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de călătorie, mijloace de transport.Un alt indicator, cu aceeaşi răspândire ca şi primul, este „numărul înnoptărilor” sau„zile/turist” (Nzt). Acesta se calculează ca sumă a produselor între numărul turiştilor şi durata9
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi