Alături de aceşti factori fundamentali de influenţă ai cererii de servicii apopulaţiei, mai apar comunicarea şi călătoriile care au condus la creşterea aspiraţiilor, lasporirea cerinţelor vis-a-vis de instituţiile de învăţământ, de instituţiile culturale, medicale,etc. Dat fiind faptul că azi tot mai multe femei sunt ocupate , funcţiile domestice se produc înafara căminului din ce în ce mai des. De asemenea creşterea complexităţii vieţii a creatcerere pentru o varietate de servicii, mai ales de consultanţă juridică, financiară, etc.Cererea de servicii a întreprinderii este influenţată în principal de următoriifactori:1. Creşterea complexităţii ştiinţifice şi tehnice interne a proceselor de producţie a bunurilorşi serviciilor, aspect ce cuprinde la rândul ei:– creşterea complexităţii suporturilor materiale ale producţiei (maşini, echipamente) a cărorfuncţionare şi programare fac să intervină un număr tot mai mare de parametrii şi cercunoştinţe mai înalte şi mai abstracte;– creşterea complexităţii sistemelor de producţie care se referă la creşterea gradului deflexibilitate tehnică a acestor sisteme productive, la diversitatea crescândă a produselorrealizate cu aceste sisteme.Aceste aspecte duc la nevoia de competenţe, formare şi informare pentruconducerea proceselor de producţie din partea diferitelor niveluri ierarhice. Devin practicinevitabile investiţiile intelectuale ale întreprinderii pentru cercetare-dezvoltare, formareapersonalului, producerea şi achiziţionarea de programe2. creşterea complexităţii externe, adică a mediului extern al întreprinderii , fapt determinatde mai multe variabile:- fizice şi tehnice(inovaţii ştiinţifice, sistemele de informare şi comunicare, mediulnatural);- economice (segmentarea şi internaţionalizarea pieţelor);- sociale (segmentarea clientelei, individualizarea exigenţelor, diferenţiereaveniturilor şi aspiraţiilor)- instituţionale (legislaţia, reglementările fiscale şi contabile)Cererea de servicii internaţionale a cunoscut în ultima perioadă o evoluţiedinamică fără precedent, daţi fiind următorii factori de influenţă:1. creşterea veniturilor şi modificarea cheltuielilor de consum ale populaţiei, cu influenţădirecte şi imediate asupra turismului internaţional;2. creşterea şi liberalizarea comerţului cu bunuri care are efect creşterea fluxurilorinternaţionale cu servicii complementare cum ar fi: transportul, asigurările şi reasigurărileinternaţionale serviciile bancare, etc.
3. progresul ştiinţific şi tehnic conduce la creşterea fluxurilor invizibile legate de transferulinternaţional de tehnologii, servicii de inginerie, informatică;4. expansiunea activităţilor realizate de corporaţiile multinaţionale şi transnaţionaledetermină creşterea cererii pentru servicii de studiere a pieţelor, transport,telecomunicaţii, bancare, etc.5. strategiile de substituire a importurilor şi de industrializare implementate de o serie deţări în curs de dezvoltare, duc la creşterea substanţială a serviciilor de inginerie,consultanţă, comunicaţii, etc.SERVICIILE PENTRU ÎNTREPRINDERIConsideratii generale privind serviciile pentru intreprinderiServiciile pentru producţia si întreţinerea aparatului de producţie cuprind toateactivităţile care satisfac cerinţele producţiei in general, in categoria lor fiind incluse atât activităţiale producţiei materiale, cât şi ale producţiei nemateriale. Munca lucrătorilor care presteazăaceste servicii nu se materializează nemijlocit intr-un bun material, dar participa la obţinerea luiServiciile se pot clasifica în funcţie de natura nevoilor social-economice, în trei grupe:servicii pentru producţia si întreţinerea aparatului de producţie, servicii pentru populaţie saupentru consumul individual, servicii specific sociale sau pentru nevoile generale ale societăţii,categorii pe care vom încerca să le prezentăm în continuareAşa cum afirmă economiştii, producţia materială şi cea a serviciilor nu sunt separate,acest aspect fiind de altfel considerat esenţa economiei moderne. Serviciile şi producţia materialăsunt activităţi complementare în acelaşi proces de producţie.Agentul economic din perioada contemporană este supus unor influenţe puternice datefiind: progresul tehnico-ştiinţific înregistrat în aproape toate domeniile de activitate, modificăriale volumului şi structurii cererii de mărfuri, dezvoltarea explozivă a mijloacelor de transport şicomunicaţie, a tehnicilor de calcul şi previziune , dezvoltarea sistemului informaţional bazat peelectronică şi informatică, sporirea volumului investiţiilor şi a veniturilor populaţiei, etc.În procesul de producţie ale oricărui agent economic, serviciile fac parte integrantă,contribuind, într-o mai mică şi, uneori, foarte mare măsură, la realizarea bunurilor realizate decătre acesta. Astfel se poate susţine faptul că serviciile sunt, alături de resursele financiare,materiale şi umane, elemente indispensabile producerii de bunuri materiale.Dacă în trecut, serviciile erau internalizate în cea mai mare parte a unităţilor economicede tip gigant (specifice perioadei socialiste), fiind constituite ca activităţi complementare însubdiviziuni separate, astăzi procesul de externalizare a activităţilor de servicii este unul deanvergură, deoarece se consideră că specializarea se poate realiza mult mai eficient în acest fel şi
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi