‣ preţul pieţei - acţionează favorabil asupra ofertei atunci când este ridicat, stimulândvânzătorii să-şi mărească oferta sau nefavorabil atunci când preţul este scăzut,determinând vânzătorii să reducă oferta;‣ costul consumului de produse turistice - afectează direct oferta de regulă stând labaza preţului produsului turistic;‣ cererea de consum - oferta nu este decât o consecinţă a cererii; din acest motiv, cândcererea este în creştere oferta este stimulată să se mărească, şi invers;‣ numărul şi dimensiunile ofertelor turistice - firmele care oferă produse sau servicii pepiaţa turistică.11. Preţurile produselor turisticePreţul reprezintă valoarea de piaţă a unui produs sau serviciu, într-o exprimare monetară,iar nivelul lui reflectă o serie de constrângeri ale pieţei. În cazul produselor turistice, formareapreţurilor este rezultatul acţiunii unei multitudini de factori de natură economică, politică,motivaţională, geografică etc., dar şi al respectării numeroaselor cerinţe, decurgând dinspecificitatea cererii şi ofertei, din complexitatea şi eterogenitatea acestora. Ca formă concretă demanifestare a valorii, preţul trebuie să reflecte, cu fidelitate, cheltuielile de producţie, decomercializare, să acopere taxele, impozitele şi alte obligaţii financiare ale agenţilor economici şi săasigure acestora un profit; din punctul de vedere al cumpărătorului, preţul este apreciat în funcţie deutilitatea produsului, de importanţa nevoii pe care o satisface, de veniturile disponibile, de preţurileconcurenţei, de rezultatul comparaţiei cu alte bunuri şi servicii. Totodată, preţul trebuie să răspundălegităţilor economiei de piaţă, în primul rând, legii cererii şi ofertei.Având în vedere acest conţinut complex, stabilirea preţului este o chestiune dificilă, nivelulacestuia fiind rezultatul unei căutări, unui compromis, unui optim între forţele implicate(producători, comercianţi, consumatori, condiţii de piaţă). Astfel determinat, preţul îndeplineşte oserie de funcţii, cum sunt cea de măsură a activităţii şi eficienţei acesteia, de mijlocitor alschimbului, de instrument de realizare a echilibrului ofertă-cerere. Pe lângă aceste calităţi, preţulrămâne o pârghie importantă de concretizare a unor obiective de politică economică îndomeniul turismului, între care: stimularea cererii, dezvoltarea şi diversificarea ofertei,pătrunderea pe o anumită piaţă, asigurarea accesului şi implicit, “<strong>dr</strong>eptului de vacanţă" unuinumăr cât mai mare de persoane, limitarea cererii spre anumite destinaţii în scopul protejăriiacestora etc.În privinţa realizării echilibrului ofertă-cerere, rolul preţului se circumscrie particularităţilorcelor două categorii corelative, în principal “vâscozităţii acestora", determinată de rigiditateaofertei, de intangibilitatea produselor, de conservatorismul şi fidelitatea clientelei.30
Urmare a acestor situaţii, preţurile produselor turistice prezintă câteva trăsături distinctive,între care mai importante sunt:‣ diferenţierea;‣ caracterul inflaţionist;‣ formarea relativ independentă de raportul cerere-ofertă;‣ influenţa regulatoare limitată asupra pieţei (cererii şi consumului).În ceea ce priveşte diferenţierea, preţurile produselor turistice se eşalonează pe o scarălargă, diferenţiindu-se în timp şi spaţiu, în funcţie de producător şi consumator.Diferenţierea în timp în funcţie de rezultatul caracterului sezonier al activităţii, astfel, înperioada de sezon şi, mai ales, de vârf preţurile sunt, de regulă şi pe scară largă, mai mari cu 30-40% decât în extrasezon; această situaţie este justificată, în mare măsură, prin raportul ofertă-cerere,prin imposibilitatea adaptării ofertei la variaţiile cererii. Diferenţierile de preţ se realizează pe seamaserviciilor hoteliere şi de transport, ca şi prin oscilaţiile cotei de comision perceput de comercianţi;ele nu trebuie să afecteze calitatea prestaţiilor. Diferenţierea în timp a preţului reprezintă, totodatăun instrument de politică turistică, respectiv de atenuare a sezonalităţii.Variaţiile în spaţiu ale preţurilor produselor turistice, apar ca urmare a localizării diferite aechipamentelor şi staţiunilor în raport cu principalele elemente de atracţie sau chiar cu bazinul decerere. De asemenea, diferenţele spaţiale reflectate în preţ trebuie privite şi prin prisma măririistaţiunilor, a distanţelor dintre bazinul cererii şi ofertei, a renumelui pe care o destinaţie îl are pepiaţa turistică. În cazul turismului internaţional, acestor variaţii se impune a fi adăugate şi cele caredecurg din nivelul ratei de schimb valutar.Diferenţele de preţ se manifestă şi în funcţie de producător, caracteristicile acestuiapunându-şi amprenta asupra condiţiilor şi experienţei de producţie, asupra calităţii produselor. Estevorba despre diferenţierea preţurilor pe categorii de confort, în funcţie de forma de proprietate, dupămărimea agenţilor economici .Diferenţierea preţurilor produselor turistice se face şi în funcţie de caracteristicileconsumatorului şi anume: după vârstă, după categoria socio-profesională, după mărimea grupului.Aceste diferenţieri apar cel mai frecvent pentru serviciile de transport şi uneori şi de cazare.Preţurile produselor turistice manifestă, de asemenea, un accentuat caracter inflaţionist.Deşi inflaţia este un fenomen comun tuturor preţurilor, în cazul produselor turistice apar aspectesuplimentare. Este vorba, pe de-o parte, de prezenţa unei rate superioare a inflaţiei, în raport cupreţurile celorlalte bunuri şi servicii şi, pe de altă parte, de faptul că preţurile produselor turistice potprovoca şi întreţine tensiuni inflaţioniste în economie. Manifestările inflaţioniste deosebite alepreţurilor turistice se explică prin mecanismul de formare a lor, prin specificul cererii şi ofertei, prininterdependenţele turismului în economie şi prin relaţia strânsă dintre turismul intern şi turismul31
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi