totodată dacă toate unităţile economice, indiferent de posibilităţile lor, şi-ar extinde serviciileinterne prin crearea tuturor compartimentelor de care are nevoie, atunci personalul ar sporiiconsiderabil fără a putea fi folosit la capacitate maximă.Aria problemelor, la care serviciile caută şi dau rezolvare, este extrem de complicată,solicitând cunoştinţe de strictă specialitate din foarte multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Existănevoia de asistenţă din domeniul tehnic, economic, de marketing, juridic, în organizareaproducţiei, informatică, optimizarea activităţilor, în probleme de mediu, de publicitate, de relaţiipublice, etc.În actuala etapă, denumită “economia serviciilor”, contrar epocii revoluţiei industriale,calitatea şi costul serviciilor care concură la realizarea şi utilizarea produselor sunt determinante.În ţările dezvoltate funcţiile serviciilor intervin în realizarea bunurilor cu un procent de70-80% din costuri de producţie şi pot fi clasificate în majoritatea întreprinderilor în cincicategorii:- înainte de producţie: cercetare-dezvoltare, fundamentarea şi finanţarea investiţiilor, studiide piaţă, aprovizionare, formarea, recrutarea şi selectarea personalului, etc.;- în timpul producţiei: finanţare, gestiunea resurselor umane, materiale şi financiare,întreţinerea şi repararea utilajelor, controlul calităţii, asigurarea siguranţei procesului deproducţie, etc.;- vânzarea producţiei: logistică, publicitate, reţele de distribuţie, etc.;- în timpul utilizării produselor: leasing, mentenanţă, consultanţă, studiul comportamentuluiîn consum al produselor, etc.;- după utilizarea produselor: managementul deşeurilor, reciclarea, etc.;Rămânând în sfera clasificărilor serviciilor pentru întreprinderi, unii specialişti au luat înconsiderare relaţia dintre natura serviciilor cu specificul cererii care trebuie satisfăcută, şi aurealizat următoarea taxonomie a serviciilor pentru unităţi economice:1. servicii administrative, financiar-contabile şi de personal, grupă care la rândul său sesubdivide în activităţi realizate de mai multe tipuri de agenţi economici şi anume: birouri deconsultanţă, birouri de contabilitate juridică şi fiscală, birouri de consultanţă financiară şieconomică, birouri de audit extern, societăţi de formare a personalului, societăţi sau instituţiide recrutarea a personalului, societăţi de servicii financiare, societăţi prestatoare de serviciibirocratice. Toate aceste birouri şi societăţi prestatoare de servicii concură nemijlocit larealizarea bunurilor economice prin asigurarea funcţionalităţii administrative cu cele treidintre laturile sale: gestiunea juridică, financiară şi economică, gestiunea administrativă şigestiunea personalului;
2. servicii de gestiune a producţiei bunurilor materiale diverse, sunt servicii realizatede un număr însemnat de firme de diverse categorii: societăţi de inginerie industrială, asistemelor de producţie, a fabricaţiei propriu-zise, societăţi şi organisme de cercetaredezvoltare,societăţi de măsurare şi control al calităţii, societăţi de recuperare şi reciclare aunor bunuri. Funcţia pe care o îndeplinesc serviciile prestate de astfel de firme este cea degestiune a producţiei alcătuită din două părţi componente: ingineria industrială a cercetăriidezvoltăriişi gestiunea producţiei propriu-zise;3. servicii comerciale sunt activităţi realizate de firme specializate precum: societăţispecializate în studii de marketing, de comportament al consumatorului, de strategii şi politicide marketing, societăţi de creaţie, de intermediere, de servicii publicitare, societăţi comercialeangrosiste, societăţi de intermediere comercială, societăţi de promovare a exporturilor şi adistribuţiei din străinătate, societăţi de servicii post-vânzare, societăţi de mărci şi brevete.Toate aceste servicii contribuie la realizarea funcţiunii comerciale a unităţii producătoare debunuri care se subdivide în: promovarea comercială, vânzarea, garanţia pentru bunurile ce facobiectul producţiei pentru piaţă şi asigurarea protecţiei pentru mărci şi brevete;4. servicii logistice, de comunicare şi transport, asigurate de unităţi specializate în astfelde activităţi şi anume de: birourile de investigare şi organizare, societăţile de servicii şiconsiliere în informatică, societăţile de transport, intermediari ai transportului, depozite,antreprize, societăţi de gestiune a stocurilor, agenţii de voiaj, agenţii imobiliare, agenţii delocaţie mobiliară, societăţi de leasing şi societăţi de arhitectură. Multitudinea serviciilorpentru întreprinderi cuprinsă în această categorie contribuie în mod direct sau indirect larealizarea funcţiei logistică comunicare care cuprinde următoarele subcomponente: organizareinformare, cumpărare de mărfuri, transporturi-antreprize, gestiunea imobiliară şi mobiliară,ingineria infrastructurii.5. Servicii publice care au căpătat o importanţă mare în ultima vreme sunt prestate deunităţi cum ar fi: societăţi de salubrizare, de întreţinere a clădirilor, societăţi de protecţie, desecuritate, societăţi de restaurare industrială.Dacă luăm în considerare Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională prezentată înAnexa nr. 1, serviciile de piaţă pentru agenţii economici sunt prezentate astfel:1. reparaţii de autovehicule în unităţi de tip industrial;2. tranzacţii imobiliare;3. închirieri maşini şi echipament fără operator;4. informatică şi activităţi conexe;5. activităţi juridice, contabilitate şi revizie contabilă;6. arhitectură, inginerie şi alte consultaţii tehnice;
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116: Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi