COMUNICARE ŞI NEGOCIERE COMERCIALĂ Prof. univ. dr ...

ceea ce se consumă, produsele turistice, datorită caracterului lor intangibil, neputând fi stocate învederea unor vânzări şi consumuri ulterioare.În ce priveşte conţinutul, cererea turistică se formează la locul de reşedinţă al turistului (înţara sa de origine) fiind determinată de caracteristicile economico-sociale ale locurilor respective, şimigrează spre locul ofertei.Consumul turistic se realizează în cadrul bazinului ofertei turistice în mai multe etape:‣ înainte de deplasarea spre locul de destinaţie turistică, dar legat de aceasta (procurarea celornecesare desfăşurării în bune condiţii a voiajului);‣ în timpul deplasării spre locul de destinaţie (de exemplu, transportul);‣ la locul de destinaţie (cazare, masă, agrement etc.)În practica turistică, analiştii disting trei categorii principale de turişti, cu diferenţierisensibile în ceea ce priveşte aspiraţiile şi manifestările lor de cerere pentru produsele turistice şipentru destinaţiile de vacanţă, şi anume:‣ turişti pentru care constrângerile economice nu sunt de natură să influenţeze în sensrestrictiv alegerea formulelor şi destinaţiilor de vacanţă şi care constituie categoria clientelei„de lux”;‣ turişti „activi”, care dispun de resursele financiare necesare sau sunt în căutarea unor resursepentru a stabili un echilibru financiar între mijloacele lor economice şi cererile pentrucălătoriile de vacanţă;‣ turişti „pasivi”(sau, după unii analişti, aşa-numiţii turişti „captivi”), ale căror aspiraţii pentruachiziţionarea produselor turistice nu depăşesc limitele condiţiilor lor economice.Turismul de lux sau turismul păturilor sociale „de vârf”(high-life) include toate categoriilede clientelă pentru care practicarea turismului nu este îngrădită de nivelul veniturilor. Deşi peaceastă piaţă particularizată se înregistrează un volum redus de cerere, piaţa turismului de lux estetotuşi profitabilă pentru agenţii economici, însă dificil de monitorizat, din cauza pretenţiilorpersonalizate faţă de nivelul calitativ al serviciilor. De altfel, cererea pentru formele turismului delux se manifestă în diverse variante, sofisticate şi chiar extravagante, pe care nu le pot acoperi decâtstructurile de primire de categoria cinci stele şi, numai într-o anumită măsură, cele din categoriapatru stele.Turismul de lux este foarte versatil şi instabil:comportamentele care evidenţiază caracteruldistinctiv al cererii clientelei şi modelele lor originale de manifestare sunt supuse tendinţelor deimitare din partea altor pături sociale mai puţin bogate. Afluxul turiştilor cu venituri medii conducetreptat la „democratizarea” destinaţiilor privilegiate ale clientelei de lux, provocând inerentreorientarea clientelei de elită către alte destinaţii, exotice, încă „neinvadate” de turismul cu tendinţede masă şi către alte preferinţe de consum.23