să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL TĂCERII : « Tăcerea e de aur » e un vechi proverb, care spune multedespre înţelepciunea celui care ştie să tacă. Apelăm la tăcere, ca mijloc de comunicarenonverbală, ca să dezaprobăm anumite opinii, atunci când nu vrem să discutăm îincontradictoriu, când considerăm că există anumite fapte, situaţii, asupra cărora este mai binesă cadă tăcerea, dacă dorim să nu divulgăm un secret de serviciu, o taină, dacă dorim să nufacem rău cuiva, dacă apreciem că timpul poate rezolva o situaţie delicată sau chiar dacă ştimcă vorbind ne putem face duşmani. „A şti să taci” este o calitate a omului, preţuită din celemai vechi timpuri. Chiar şi prin tăcere oamenii comunică ceva: aprobare, dezaprobare,discreţie, raţiune, păstrarea unei taine, admiraţie.6. LIMBAJUL LUCRURILOR: lucrurile preferate pot spune multe despre noi, despreceea ce ne place, ce apreciem, ce preferăm. Pasiunile noastre prind viaţă prin obiectele, nuneapărat de natură materială, asupra cărora ne revărsăm sentimentele, pasiunile, refulările,complexele, împlinirile sau dezamăgirile. Lucrurile de care ne place să ne înconjurăm spunmulte despre noi, dincolo de ce ar putea să creadă un partener de afaceri în faţa căruia neprezentăm ţinând cont de convenienţele uzuale. O vază cu flori, o carte, un suport de birou, unstilou pot să-i arate interlocutorului atent, la prima vedere, care ne sunt gusturile şipreferinţele7. LIMBAJUL CULORILOR: Semnificaţia culorilor poate fi diferită de la o cultură laalta, simbolurile lor variind în funcţie de cultură şi civilizaţie: culorile calde (roşu, portocaliu,galben) favorizează comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhibă. Comunicarea sedesfăşoară greoi şi în cazul monotoniei sau varietăţii excesive de culori.3.3. Comunicarea scrisăComunicarea scrisă reprezintă şi ea o componenentă a comunicarii umane, bazată petransmiterea în formă scrisă a mesajelor, care au anumite restricţii de utilizare, sunt conceputeexplicit, implică un control mult mai exigent privind informaţiile, faptele şi argumentelefolosite, putând fi exprimat sub diferite formesau fonduri ale textului, care să-i asigure acestuia lizibilitatea.Documentele oficiale, care sunt suporturi materiale ale comunicării scrise, sunt dintrecele mai diverse:Procesul verbal este un înscris cu caracter oficial în care se înregistrează un fapt saudiscuţii şi hotărâri ale unei adunări constitutive, este un document în care se inregistrează sause consemnează o anumită constatare.Scrisoarea de afaceri este unul din cele mai eficiente moduri de transmitere ainformaţiei, care trebuie întocmită cu multă grijă, respectându-se anumite reguli de redactareîngrijită şi estetică, folosindu-se un limbaj simplu, fără a exagerări, un stil energic pentru asugera siguranţă şi încredere, evitarea amănuntelor neimportante, a unor critici nefondate şi apromisiunilor ce nu pot fi respectate.Darea de seamă este documentul care cuprinde prezentarea şi analiza activităţii uneiorganizaţii, într-o anumită etapă sau justificarea unei gestiuni. Se prezintă lunar, trimestrial,semestrial sau anual de către conducere în faţa salariaţilor sau a acţionarilor. Materialulprezentat este critic, evidenţiind dificultăţile şi cauzele lor şi propunând soluţii de remediere.Raportul cuprinde o relatare a unei activitati (pesonale sau de grup). Se face dinoficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazează pe cercetări amănunţite, schimburi deexperienţă, documentări. Este un document care consemnează anumite lucruri, asemănâdu-secu procesul verbal de constatare. Se deosebeşte de acesta prin faptul că înregistrează opropunere sau acţiune întreprinsă la un moment dat, care urmează a fi completată ulterior.Referatul este documentul scris în care sunt prezentate aspecte concrete, date şiaprecieri în legatură cu o anumită problemă, precum şi propuneri de modificare a situaţiei
existente. Structura sa este compusă din prezentarea succintă a problemei abordate, concluziişi propuneri, semnatură.Memoriul este o prezentare amanunţită şi documentată a unei probleme, a uneisituaţii. Structura unui memoriu cuprinde formula de a<strong>dr</strong>esare, numele, prenumele, funcţia şia<strong>dr</strong>esa celui care l-a întocmit, prezentarea şi analiza problemei, soluţiile preconizate,semnătura, funcţia a<strong>dr</strong>esantului şi organizaţia.Managerul realizează comunicarea scrisă şi prin întocmirea şi transmiterea unordocumente manageriale specifice, cum ar fi misiunea, obiectivele, strategiile organizaţiei,regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul de ordine interioară, analize şidescrieri de posturi, fişa postului, tabloul de bord, planul managerial, etc..Grafica managerială urmareşte ordonarea şi prezentarea unui ansamblu de datereferitoare la o anumită problemă într-o manieră sintetică, uşor de perceput. Nu întotdeaunaeste indicat să apelăm la comunicarea grafică dar utilizarea ei îmbunătăţeşte comunicarea şitrezeşte interesul şi atenţia receptorului.Imaginile folosite trebuie să fie relevante, clare şi în concordanţă cu conţinutulmesajului. Ele solicită spiritul de observare şi informare făcând apel la capacitatea de gândireconcretă şi abstractă. Grafica folosită trebuie să cuprindă toate datele necesare unei informăricorecte indicate prin simboluri, legende, cuvinte, cifre şi să fie expresivă şi estetică. Esterecomandabil să se apeleze la comunicarea vizuală pe înţelesul auditoriului, însoţind-o cu uncomentariu adecvat.4. Negocierea în afaceri4.1. Elementele procesului de negociereNegocierea “este un proces interacţional care implică două sau mai multe entităţi sociale(persoane, grupuri, instituţii, organizaţii, comunităţi) , cu interese neomogene ca intensitate şiorientare, în schimburi reciproce de informaţii, schimburi reglementate de reguli impliciteşi/sau explicite, având menirea de a conduce la stabilirea unui acord, la transferul unor bunuriechivalente sau, în general, la adoptarea unei soluţii reciproc acceptabile pentru o problemăcare le afectează interesele.” 13Negociem zilnic şi peste tot, în diferite posturi sau poziţii; de aceea este destul dedificil de a scrie despre negocieri şi de a defini termenul. Negocierea este o comunicare înambele sensuri, care duce la o înţelegere atunci când cele două părţi au interese comune sauopuse. “ Negocierea este o cale fundamentală prin care obţinem ceea ce dorim de la alţii “ 14 .Relaţiile dintre negociere şi satisfacerea nevoilor îmbracă forma unor tranzacţii care,de regulă, trebuie să fie reciproc avantajoase; negocierea este “o tranzacţie ale cărei condiţiinu au fost fixate” 15 .Negocierea este un proces în care două sau mai multe părţi schimbă bunuri sau serviciişi încearcă să fie de acord cu valoarea pe care schimbul o are pentru ele. Negocierea este,probabil, cea mai folosită strategie de rezolvare a conflictului intergrupuri.În esenţă, negocierea este o formă de compromis. Negocierile efective depind demodul în care are loc comunicarea între negociatori.Negocierea reprezintă procesul de încheiere a unor convenţii, contracte sau acorduriîntre o unitate şi un grup sau grupuri de angajaţi, cu privire la ansamblul condiţiilor de muncăşi salarizare, sau la o serie de garanţii sociale 16 . Negocierea colectivă este considerată <strong>dr</strong>ept uninstrument de protecţie a salariaţilor, oferind ca<strong>dr</strong>ul juridic adecvat pentru a exercita asuprapatronatului o influenţă în recunoaşterea <strong>dr</strong>epturilor de personal.1314Zamfir, C.,Vlăsceanu,L., Dicţionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti,1993, pag.67Fisher,R.,Ury,W.,Patton, B., Succesul în negocieri, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag.6815 Voiculescu,Dan, op. cit. ,pag.2316 Brehoi,G.,Popescu, Conflictul colectiv de muncă şi greva, Ed. Forum, Bucureşti, 1991, pag.18
- Page 4 and 5: de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54: ‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56: Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58: ‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60: În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62: ‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi