Prin realizarea unor notaţii, precum I dimensiunea timpului liber colectiv şi cu S 1 , S 2 , S 3 ,etc. volumul prestărilor de servicii, se poate scrie următoarea relaţie valabilă pentru comunitateaîn cauză:( S S ,......... , S z)I I,=1, 23 , unde:S 1 - serviciile de transport pentru populaţie;S 2 - serviciile de comerţ;S3 - serviciile de întreţinere şi reparaţii a aparatelor şi instalaţiilor din inventarul gospodăresc;S 4 - serviciile de ocrotire a sănătăţii;S 5 - serviciile pentru îngrijirea copiilor;S 6 - alte servicii;Z – alţi factori de influenţă a dimensiunii timpului liberAceastă funcţie, spun autorii, este direct proporţională cu fiecare dintre variabile, însensul că dezvoltarea oricărei grupe de servicii, în parte sau pe ansamblu au <strong>dr</strong>ept urmaresporirea timpului liber.Extrem de lămuritoare, prezentăm în continuare concepţia unui specialist român careafirma: „serviciile sunt capabile să organizeze timpul liber (tinzând spre folosirea lui optimă), însensul de a-l elibera, a-l dezocupa atunci când serviciile rutinale pot fi preluate de mijloaceindustriale (mecanice, automatice etc.) sau diverse activităţi pot fi mai bine organizate la scarăsocială, ca servicii specializate, adâncind diviziunea muncii şi în a compensa lipsa de timp şiapoi - paradoxal - de a-l ocupa cu forme de petrecere a sa dorite de oameni, plăcute, utile pentrupersonalitatea umană (sub aspect superior, intelectual, umanist – nu numai distractiv) şi în aumple timpul”.Dacă luăm în discuţie primul aspect redat în paragraful anterior, şi anume acela deeconomisire a timpului oamenilor, constatăm că se referă atât la ritmurile crescute şi mai bunaorganizare a timpului de lucru, cât şi la timpul, consumat adesea inutil din cauza unor aşteptări, aunor intervale sporite de timp necesare deplasării, din cauza unor neconcordanţe între orareleunor instituţii sau firme, unor disfuncţionalităţi, etc.Aceste aspecte pot fi depăşite prin unele măsuri de îmbunătăţire a organizării serviciilor,perfecţionarea acestora şi oferirea unor servicii suplimentare menite să economisească timpulcare apoi să se regăsească în timpul liber.Cea de-a doua idee pe care o regăsim în afirmaţia de mai sus, se referă la consumareatimpului liber, aspect pe care îl vom prezenta în subcapitolul următor.
Clarificat fiind faptul că, serviciile au un rol determinant în creşterea timpului liber,încercăm în continuare o succintă prezentare a celor mai importante categorii de servicii carecontribuie la redimensionarea pozitivă a timpului liber.Aşa cum se poate observa şi în diagrama ce prezintă bugetul de timp al unei persoane,timpul pentru transport şi în special pentru deplasarea de la domiciliu la locul de muncă, este ocomponentă însemnată a acestuia. Nu de multe ori mărimea acestui timp depinde de individ, înmarea majoritate a cazurilor depinzând de gradul de dezvoltare acestui segment al infrastructurii,precum şi de organizarea acestei activităţi.Atunci când apelăm la o formă de transport ţinem cont de scopul şi data deplasării, însănu trebuie neglijate unele aspecte externe necesităţii de deplasare precum particularităţilenaturale ale <strong>dr</strong>umului, gradul de dezvoltare a infrastructurii, distanţa, venitul disponibil pentruacest serviciu, dar şi costul acestuia.Aşa cum se ştie, pentru a ajunge la locul de muncă, este nevoie de timp a cărui mărimeeste determinată de mai mulţi factori ce influenţează posibilitatea de transport aleasă. Aceastăinfluenţă a fost studiată de specialiştii acestui domeniu şi i s-a atribuit următoarea relaţie:<strong>dr</strong>= tu+ ∑i=1i i( ta+ tm) + tltst +, unde:t d - durata deplasării de la domiciliu la locul de muncă;t u – durata deplasării de la domiciliu la staţia de urcare în mijlocul de transport;r - numărul mijloacelor de transport folosite pentru deplasarea de la domiciliu la locul de muncă;t i a - timpul de aşteptare în staţiile mijloacelor de transport;t i m – timpul de mers cu vehiculul din staţia i;t l – durata deplasării din staţia de coborâre până la locul de muncă;t s – timpul dintre ora de soire şi cea de intrare în schimb.Toate aceste secvenţe de timp pe care foarte mulţi dintre noi nu le conştientizăm ca fiindextrem de importante ca pondere în timpul nostru, dacă pot fi reduse au ca efect direct creştereadimensiunii timpului liber. La acest adevăr se adaugă şi relaţia ce se stabileşte între duratadeplasării la şi de la locul de muncă şi starea de oboseală fizică şi nervoasă, de a cărei intensitatedepinde inevitabil productivitatea şi calitatea muncii.Acestui timp de transport i se poate adăuga şi cel necesar realizării cumpărăturilor, pentruaccesul la diverse instituţii, etc. Modernitatea zilelor noastre se răsfrânge clar asupra diminuăriiacestei categorii de timp prin folosirea în primul rând a unor mijloace de transport maiperformante, ce dezvoltă o viteză de deplasare mult superioară, existenţa unei infrastructuri uşorîmbunătăţită, posibilitatea efectuării unor cumpărături cu ajutorul serviciilor de curierat şicomisioane şi nu în ultimul rând existenţa posibilităţii de a efectua diverse operaţii într-un timp
- Page 4 and 5:
de “comunicatio” nu se referă
- Page 6 and 7:
6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9:
său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11:
- suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13:
similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15:
• prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17:
• a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19:
să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21:
Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23:
2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25:
De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27:
Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29:
Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31:
6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34:
Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36:
Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38:
7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40:
2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42:
TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44:
valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46:
alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48:
‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50:
cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52:
indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64: ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66: ‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68: În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70: nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72: Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74: cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76: Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78: având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80: o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82: CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84: Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86: CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88: neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90: societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92: cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94: d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96: Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98: tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100: 3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102: 2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104: Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106: Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108: ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110: 7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112: Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113: afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 117 and 118: număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120: cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122: MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124: 1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126: Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128: Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130: diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132: Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134: c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136: Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138: unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140: c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142: 4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144: 4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146: 5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148: efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150: diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152: neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154: (Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155: epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159: 6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161: indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163: unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi