de “comunicatio” nu se referă doar la comunicare ci şi la comunitate, care la rândul eiînseamnă organizare, implicând obligatoriu comunicarea între indivizii care o alcătuiesc. 4Putem spune despre comunicare că reprezintă arta transmiterii informaţiilor, ideilor şiatitudinilor de la o persoană la alta, trecerea unei informaţii de la un emiţător la un receptor,talentul de a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a spune. Ea reprezintăansamblul proceselor fizice şi psihologice prin care se efectuează o operaţie în relaţie cu unasau mai multe persoane în vederea obţinerii unor anumite obiective.Comunicarea reprezintă o caracteristică fundamentală a fiinţei umane şi exprimă<strong>univ</strong>ersalul, spre deosebire de comunicaţie, care se referă la instrumentele, la tehnicile şitehnologiile ce înlesnesc şi amplifică procesul de comunicare între indivizi şi întrecolectivităţi, conferindu-le, în anumite cazuri, un caracter de masă.1.2. Comunicarea – proces complexProcesul comunicării presupune: un transmiţător (emiţător, vorbitor), care trimite unmesaj unui destinatar (receptor, ascultător), mesajul raportându-se la un context. Mesajul econstituit din elementele unui cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflaţi încontact.Trebuie să fim atenţi la distincţia dintre cod şi mesaj, căci nu sunt acelaşi lucru –primul este abstract, are un număr redus de semne şi poate fi verbal sau scris, în timp ce aldoilea este concret, nuanţat şi mai bogat.De asemenea, codul verbal dispune de vorbire, mimică, gestică, privire, iar cel scrisnumai de punctuaţie şi de unele categorii gramaticale. Supremaţia mesajului în raport cucodul este evidentă, una dintre principalele tendinţe ale comunicării fiind o cât mai bunăadecvare a codului la mesaj.Comunicarea poate să apară sub mai multe forme, spre exemplu, ca mesaj scris(scrisoare, raport), mesaj oral (dialog) sau echipament de comunicaţie (mass-media). Trebuiesă fim foarte atenţi atunci când ne referim la comunicare, deoarece nu orice mesaj sau schimbde mesaje înseamnă a comunica. Este nevoie ca interlocutorii (emiţător şi receptor), indiferentde numărul lor, să asculte şi să înţeleagă cât mai corect şi mai exact mesajele transmise.Procesul de comunicare este dinamic şi ireversibil. Faptul că este dinamic se referă lacalitatea pe care o are comunicarea de a evolua şi de a se adapta la nevoile interlocutorilor, iarireversibilitatea constă în întipărirea mesajului original în mintea receptorului.Comunicarea poate avea următoarele sensuri:• furnizarea de date, informaţii sau ştiri pe cale orală, pe diverse căi sau scrisă;• scrisoare, mesaj, informaţie sau transmiterea de ştiri;• un mijloc de a se face trecerea de la unul la celălalt, o legătură între diverseelemente de transfer;• actul de a transmite, de a realiza un transfer de informaţii;• comunicarea reprezintă transferul de informaţie prin intermediul mesajelor.A comunica nu înseamnă numai a emite şi a primi, ci a participa, la toate nivelurile, lao infinitate de schimburi diferite care se încrucişează şi interferează unele cu altele.Interacţiunea şi comunicarea sunt două feluri de acţiune socială, interacţiunea fiindtermenul mai cuprinzător şi înţeles ca sinonim pentru acţiunea socială, în vreme cecomunicarea e definită ca interacţiune cu ajutorul unor simboluri. În acest context, procesulcomunicării este văzut ca transfer de sensuri între partenerii comunicării.Comunicarea poate fi privită şi ca un comportament care, din punctul de vedere alcelui care comunică, are ca ţel transmiterea de mesaje cu ajutorul unor simboluri către una saumai multe persoane.4 id.
A comunica înseamnă a face cunoscută o informaţie, o idee sau o atitudine.Pentru a reuşi acest lucru este necesar ca următoarele elemente să fie reunite într-unsistem: o sursă (un emiţător), un mesaj, un destinatar şi un suport al mesajului.Elementele procesului general de comunicare se pot prezenta în tabelul 1.2.1.:Elementele procesului de comunicareTabel nr. 1.2.1.ELEMENTEXPEDITORUL( SURSA )MESAJULMEDIADECODIFICAREARECEPTORULFEED-BACKPERTURBAŢIARĂSPUNSULCARACTERIZARECel care emite mesajulAnsamblul semnelor transmise de emiţătorCuprinde canalele de comunicaţie prin care mesajul trecede la sursă la receptorProcesul prin care receptorul înţelege, decodificăsimbolurile transmise de sursăCel care recepţionează mesajulParte a răspunsului receptorului care ajunge la sursăParaziţii nedoriţi care pot să apară în procesul decomunicareUn set de reacţii ale receptorului după decodificareamesajului receptatConsumatorii sunt din ce în ce mai saturaţi de informaţii şi publicitate pentru produsecare îi interesează mai mult sau mai puţin.Sunt luate în considerare situaţiile care pot apărea în cazul în care comunicarea nu estebună, ţinându-se cont de caracterul comunicării umane intepersonale, în care reacţia inversăexistă, cei doi, emiţătorul şi receptorul schimbându-şi permanent rolurile.Comunicarea porneşte dintr-un punct şi se finalizează în altul, având însă o formăcirculară.Martin Luther King spunea că „Oamenii se urăsc pentru că se tem unii de alţii; se tempentru că nu se cunosc; nu se cunosc pentru că nu comunică.” 5 Din cele mai vechi timpurieste recunoscută importanţa comunicării: Aristotel avea convingerea că oamenii carecomunică sunt superiori celor care nu comunică, aşa cum cei vii sunt superiori celor morţi. 6Teoria în comunicare are la bază retorica în timp ce practica în sine de a comunica esteoratoria, modalitatea de a alcătui şi a expune un mesaj, de a ţine un discurs într-o anumităordine, numită arta dispoziţiei, care stabileşte de fapt părţile consacrate ale discursului:1. exordiul: replica de deschidere, care are ca scop principal captarea atenţiei,provocarea interesului, realizarea unri legături între orator şi auditoriu;2. propunerea: cuprinde tema propusă, obiectul discuţiei, prezentarea succintă asubiectului discursului;3. diviziunea: este structura discursului, cu referiri clare la părţi, capitole, secţiuni,paragrafe şi ordinea în care acestea vor fi expuse;4. naraţiunea: este cea mai lungă parte a unui discurs; crează o lume în minteaauditoriului, expune fapte, întâmplări, acţiuni care s-au derulat, respectând o anumităordine în povestirea acestora şi creând legături între diverse personaje;5. confirmarea: se referă la totalitatea probelor, mărturiilor, demonstraţiilor prin care seconfirmă faptele prezentate în discurs sau se susţin părerile expuse, având o legăturălogică cu acestea;5 Citat preluat din Prutianu Ştefan – Manual de comunicare, Editra Polirom, Iaşi, 2000, pag.176 idem
- Page 6 and 7: 6. respingerea tezei adverse: se ba
- Page 8 and 9: său, mai devreme sau mai târziu s
- Page 10 and 11: - suporturi mai mult sau mai puţin
- Page 12 and 13: similare, prin transmiterea acelora
- Page 14 and 15: • prezentarea corectă a mesajulu
- Page 16 and 17: • a treia categorie de pauze se r
- Page 18 and 19: să-l facă cunoscut.5. LIMBAJUL T
- Page 20 and 21: Înainte de a începe negocierea pr
- Page 22 and 23: 2. predominant conflictuală/ distr
- Page 24 and 25: De asemenea trebuie sa se documente
- Page 26 and 27: Notiunile de baza utilizate în cad
- Page 28 and 29: Negocierile politice se pot închei
- Page 30 and 31: 6. Strategeme şi tactici în negoc
- Page 33 and 34: Tactica apelului la simturi. Se uti
- Page 35 and 36: Astfel, un cumparator intra în neg
- Page 37 and 38: 7. Personalitatea negociatoruluiPer
- Page 39 and 40: 2. Aptitudini complexe - foarte num
- Page 41 and 42: TEMATICA LA DISCIPLINA„ECONOMIA T
- Page 43 and 44: valutare şi a preluării lor în p
- Page 45 and 46: alte categorii mai multă receptivi
- Page 47 and 48: ‣ procesul de cumpărare (a doua
- Page 49 and 50: cunoaşterii unor aspecte foarte va
- Page 51 and 52: indicatori mai mult sau mai puţin
- Page 53 and 54:
‣ fluxuri turistice inter-regiona
- Page 55 and 56:
Capacitatea teoretică a pieţei tu
- Page 57 and 58:
‣ funcţia de determinare a preţ
- Page 59 and 60:
În funcţie de condiţiile natural
- Page 61 and 62:
‣ caracteristicile tehnice ale vo
- Page 63 and 64:
ceea ce se consumă, produsele turi
- Page 65 and 66:
‣ Cererea şi consumul turistic s
- Page 67 and 68:
În sinteză, oferta turistică est
- Page 69 and 70:
nivelului satisfacţiei consumului.
- Page 71 and 72:
Urmare a acestor situaţii, preţur
- Page 73 and 74:
cu privire la produsul în sine, la
- Page 75 and 76:
Serviciile de transport nu pot fi s
- Page 77 and 78:
având în vedere funcţiile turism
- Page 79 and 80:
o contribuţie mai mare la lărgire
- Page 81 and 82:
CONCEPTUL DE SERVICIIFocalizarea de
- Page 83 and 84:
Cunoscutul specialist în marketing
- Page 85 and 86:
CARACTERISTICILE SERVICIILORAşa cu
- Page 87 and 88:
neputând fi stocate, ele nu mai po
- Page 89 and 90:
societăţilor. Sectorul “busines
- Page 91 and 92:
cercetării de firmă in special in
- Page 93 and 94:
d. În funcţie de caracteristica d
- Page 95 and 96:
Astfel accentul s-a pus pe cerere,
- Page 97 and 98:
tendinţei de cumpărare a servicii
- Page 99 and 100:
3. progresul ştiinţific şi tehni
- Page 101 and 102:
2. servicii de gestiune a producţi
- Page 103 and 104:
Transportul şi telecomunicaţiile
- Page 105 and 106:
Serviciile de cercetare-dezvoltare
- Page 107 and 108:
ăneşti ale populaţiei; Funcţia
- Page 109 and 110:
7. Economii ca fonduri de siguranţ
- Page 111 and 112:
Bugetul detimpTimp fiziologic debaz
- Page 113 and 114:
afara domiciliului. În cadrul aces
- Page 115 and 116:
Clarificat fiind faptul că, servic
- Page 117 and 118:
număr şi de o calitate direct pro
- Page 119 and 120:
cultură de masă promovată de mas
- Page 121 and 122:
MICROECONOMIECUPRINS:1.Teoria Consu
- Page 123 and 124:
1.TEORIA CONSUMATORULUIConsumatorul
- Page 125 and 126:
Daca utilitatea totala exprima sati
- Page 127 and 128:
Teoria traditionala, clasica a cons
- Page 129 and 130:
diminueze in raport cu pretul timpu
- Page 131 and 132:
Legea generala a cererii se verific
- Page 133 and 134:
c)Ecpx =-ΔC : ΔP = - ΔC * (P 1 +
- Page 135 and 136:
Cunoasterea formei de elasticitate
- Page 137 and 138:
unuri;3)numarul firmelor care produ
- Page 139 and 140:
c) oferta este inelastica atunci ca
- Page 141 and 142:
4. FACTORII DE PRODUCTIE, COMBINARE
- Page 143 and 144:
4.2. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODU
- Page 145 and 146:
5.COSTURILE DE PRODUCTIE5.1.COSTULE
- Page 147 and 148:
efect util. Costul mediu poate fi,
- Page 149 and 150:
diversi parametri, in sensul ca imb
- Page 151 and 152:
neproportionala a costului variabil
- Page 153 and 154:
(Pmg) creste si, invers, el se mare
- Page 155:
epede decat cantitatea factorilor u
- Page 158 and 159:
6.2. PRODUCTIVITATEA MUNCII; RANDAM
- Page 160 and 161:
indicatori prin care se mosoara rez
- Page 162 and 163:
unuri se realizeaza cu un volum mai
- Page 164 and 165:
mult decat in anii '50 si mai mult
- Page 166 and 167:
Pentru a marca mai bine faptul ca r
- Page 168:
Bibliografie1. ALBERT, M.,- “Capi