CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Otilia LupuRepartiţia pe ani de studii se prezintă sub următoarea formulă: 22% - anulI; 42% - anul II, 16% - anul III şi 20% - anul IV. Observăm că anul II este cel maibine reprezentat, ceea ce înseamnă categoria de vârstă 20 - 21 de ani.În ceea ce priveşte structura eşantionului din punct de vedere alspecializărilor, am constatat următoarele: 33% - Administraţie publică; 20% -Marketing; 16% - Management şi 31% - Contabilitate şi informatică de gestiune.Această structură demonstrează că studenţii de la Facultatea de Administraţiepublică au fost cei mai dispuşi să răspundă întrebărilor chestionarului deoarece eisunt cei care au cea mai mare legătură şi cele mai multe cunoştinţe în domeniu,fiind viitori specialişti în administraţia publică. Urmează după ei, din punct devedere al cantităţii răspunsurilor studenţilor de la Facultatea de Contabilitate şiinformatică de gestiune. Procentul ridicat al răspunsurilor acestora se datoreazăînsă, unui număr mai mare al studenţilor de la această facultate şi nu cunoştinţelorsau intereselor lor în domeniul administraţiei publice.Trecând peste partea întrebărilor de identificare la care ne-am referit pânăacum, vom începe să analizăm răspunsurile obţinute în urma culegerii şicentralizării datelor.Astfel, la prima întrebare, „Cum trăiţi în prezent faţă de acum 4 ani?” amobţinut următoarele răspunsuri: „mult mai bine” 4%; „mai bine” 57%; „la fel” 2%;”mai rău” 21%; „mult mai rău” 2%; „nu ştiu” 14%.Reprezentative sunt răspunsurile: „mai bine” 57%; „mai rău” 21% şi „nuştiu” 14%.A doua întrebare, care se referea la gradul de mulţumire al intervievaţilorfaţă de activitatea în Parlament a reprezentanţilor lor a evidenţiat următoareasituaţie: „foarte mult” 0%; „mult” 4%; „puţin” 36%; „foarte puţin” 16%; „deloc”19%; „nu ştiu” 25%.Pentru această întrebare, reprezentative sunt răspunsurile: „puţin” 36% şi„nu ştiu” 25%. Dacă ar fi să luăm în considerare şi celelalte răspunsuri, „foartepuţin” 16% şi „deloc” 19%, putem spune despre gradul de nemulţumire faţă deactivitatea parlamentarilor că este foarte ridicat, deci nemulţumirea îicaracterizează pe cei mai mulţi.Următoarea întrebare se referea la „măsura în care sunt nemulţumiţi deactivitatea preşedintelui României în 2000-2004. Rezultatele au fost: „foarte mult”9%; „mult”” 22%; „puţin” 47%, „foarte puţin” 22%. Din nou observăm o marenemulţumire şi faţă de activitatea preşedintelui de până acum (aproximativ 69%).Prin întrebarea nr. 4 am dorit să aflăm dacă subiecţii au votat în urmă cupatru ani. Răspunsurile au fost 36% afirmative şi 64% negative. Acest procent derăspunsuri negative îşi găseşte explicaţia în faptul că 57% dintre subiecţi nu aveauvârsta necesară exercitării dreptului de vot.Dorind să aflăm şi alte motive pentru care nu au votat, am descoperit cădoar 7% nu au vrut să voteze. Având în vedere vârsta tânără şi procentajul mic alcelor care nu au dorit să voteze, putem concluziona cu speranţă, că aceştia vor120