CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Despre postmodernism: întemeiere culturală şi reconsiderări socialedemult din turnul de fildeş [spaţiul de întemeiere culturală, teoretică], reprezentândpentru multă lume o gamă de experienţe trăite zilnic.” 19Premisele analizei pleacă de la conceptul de epocă post-industrială, una încare noua revoluţie a tehnicii informatice ar lansa o epocă, aşa cum, revoluţiaindustrială împreună cu capitalismul au propulsat progresul în modernitate. „Noiletehnologii ale informaţiei şi comunicării, deşi nu produc ele însele nici societateapostindustrială nici pe cea modernă…sunt, cu toate acestea, implicate întransformările contemporane ale lumii.” 20Printre trăsăturile specifice ale societăţilor actuale, respectiv, producţiaindustrială mobilă, pregătită pentru nevoia de adaptare dacă piaţa ar cere-o,mutarea accentului în cadrul ciclurilor economice de la producţia în sine la produsşi de la muncitor la client, „revoluţia din structura ocupaţiilor” care a direcţionatprocente importante ale forţei de muncă către „sfera serviciilor şi a informaţiei”,crearea de noi pattern-uri ale comportamentului uman, aşa cum poate ficonsiderată extinderea din ce în ce mai mare a consumatorismului. Lyon seîntreabă: „Se combină oare tehnicile de comunicare cu cultura consumatoruluipentru a crea o stare postmodernă ?” 21 Pentru început este evidentă constatarea, că,mai ales în ţările dezvoltate ale Occidentului, dar treptat şi în România, publicitateatinde să devină omniprezentă, că s-au dezvoltat forme tot mai sofisticate alecomerţului prin internet, că ´mersul la cumpărături´ s-a reinventat drept o formăprivilegiată de divertisment. Astăzi ne pare că totul, de la bunurile de strictănecesitate sau cele care răspund unor nevoi artificiale, ´induse´, la produseleculturale şi artistice cât de rafinate, se transformă în marfă, care apoi îşi caută undrum cât mai profitabil către consumator. Răspunsul vine aproape firesc:„Postmodernismul este asociat pe bună dreptate cu o societate în care stilul de viaţăal consumatorului şi consumului în masă domină viaţa conştientă [s.n.] amembrilor ei.” 22Civilizaţia este astăzi cosmopolită şi indisolubil legată de dezvoltareamarilor metropole; mediul urban a fost contextul propice pentru găzduirea noilormutaţii în mentalitate recentă. Un exemplu ar putea fi al celor ce luptă nu numaipentru tolerare, legiferare, dar poate chiar şi nediscriminare a homosexualităţii.Apar şi dispar continuu diferite forme ale culturii de masă care înlocuiesc treptatcultura elitistă. Atunci când, concerte simfonice sunt alăturate zgomotoaselormanifestări ale culturii pop în spaţiul liniar al deplasării între diferite posturi deteleviziune, diferenţele tind să se estompeze. Civilizaţia este astăzi transparentă,chiar dacă această transparenţă nu este, mai niciodată, fidelă. Proliferareamijloacelor de ´comunicare totală´, reţelele audio-vizuale (ajutate de sateliţi sau de´internet´), fac posibilă astăzi înregistrarea cât mai fidelă, sau dimpotrivă,19 David Lyon, Postmodernitatea, Bucureşti: DU Style, 1998, p. 3720 D. Lyon, Postmodernitatea, p. 9421 D. Lyon, Postmodernitatea, p. 9622 D. Lyon, Postmodernitatea, p. 97399