CUPRINS - Universitatea George Bacovia

SITUAŢIA STATELOR NAŢIONALE IMPLICATE ÎNPROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂŞtefan MUNTEANU *AbstractThe hypothesis that this study is aiming to undertake, in view of the economical,political and cultural features of the present society, is that, according to which, for a longterm, the national European states have more to gain if they accept the integration process,agreeing, of course, to giving up some of their prerogatives, than if they opposed to it.Ipoteza pe care urmează să o probeze această cercetare, ţinând cont decoordonatele economice, politice şi culturale ale societăţii actuale, este ideea că, petermen lung, statele naţionale europene au mai mult de câştigat dacă acceptăprocesul de integrare, decât dacă s-ar opune integrării, chiar dacă trebuie să cedezeunele dintre competenţele lor.Reflecţii asupra conceptului de stat-naţiuneSub aspect politico-juridic, statul este în prezent şi, se estimează că varămâne şi în viitorul previzibil, principalul subiect de drept, atât în plan intern, câtşi în plan internaţional. În acest sens, Hagen Schulze notează: „Deşi statul naţionalşi-a pierdut din importanţă, el nu este încă superfluu, căci multe dintre instituţiilesale juridice şi politice, de la constituţie şi legislaţie până la organizaţiileadministrative, nu sunt deocamdată înlocuibile. Pentru moment, doar cadrul1statului naţional poate asigura protecţia instituţiilor democratice şi liberale” .Totuşi, în general vorbind, statul-naţiune este astăzi în criză. O criză pusăîn evidenţă atât de noile abordări privind rolul statului, ca instrument de organizarea societăţii, cât şi de tensiunea dezbaterilor asupra ideii de naţiune, ca formaţiunesocială.Pe de o parte, statul contemporan este slăbit atât de presiunea unor factoriexterni, cât şi a unor factori interni. Din exterior acţionează provocările procesuluide globalizare, în faţa cărora statul se dovedeşte lipsit de pârghiile juridice necesarepentru a-şi apăra interesele. Din interior este minat de comunităţile locale şiregionale, care solicită limitarea funcţiilor sale reglatoare. Altfel spus, în faţaprovocărilor externe statul este prea slab, iar în faţa provocărilor interne el este preaputernic.* Profesor universitar doctor, Universitatea „George Bacovia” Bacău1 Hagen Schulze, Stat şi naţiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iaşi 2003, p. 311.401